Ţările de Jos, obligate de un tribunal olandez să îşi protejeze mai bine locuitorii de peste mări de schimbările climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un tribunal olandez a stabilit miercuri că Ţările de Jos nu acţionează îndeajuns pentru a proteja de schimbările climatice locuitorii insulei Bonaire din Caraibe, teritoriu olandez de peste mări, dispunând adoptarea de obiective constrângătoare de reducere a gazelor cu efecte de seră pe ansamblul economiei, o hotărâre ce ar putea juca rol de precedent în materie de justiţie climatică, transmite agenția de știri ASFP, citată de Agerpres.

‘Guvernul olandez nu a făcut suficient pentru a-i proteja pe locuitorii din Bonaire de schimbările climatice şi de consecinţele lor’, a declarat tribunalul de la Haga.

Locuitorii acestei insule sunt ‘trataţi diferit faţă de locuitorii europeni ai Ţărilor de Jos, fără vreun motiv valabil’, însă ‘există diferenţe geografice şi climatice importante între Bonaire şi Ţările de Jos europene’, a statuat instanţa.

Locuitorii acestui mic teritoriu insular situat în largul coastelor Venezuelei s-au asociat cu ONG-ul Greenpeace într-o acţiune în justiţie contra statului olandez, cerând măsuri concrete pentru a fi protejaţi de creşterea nivelului mării.

‘Tribunalul ordonă statului să stabilească, într-un termen de 18 luni, obiective clare şi constrângătoare pentru întreaga economie olandeză în ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră’, a decis instanţa de la Haga.

Acesta a mai dispus ca statul olandez să ‘elaboreze un plan de adaptare care să includă Bonaire şi să fie aplicabil în 2030’.

În iulie 2025, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a concluzionat, într-un aviz consultativ, că statele care nu îşi respectă obligaţiile în materie de mediu comit un act ilegal.

Cazul Bonaire ‘ar putea crea un precedent de importanţă mondială’ dat fiind că reprezintă primul caz major de la pronunţarea avizului CIJ, a apreciat Greenpeace înaintea verdictului.

Ţările de Jos, care au o parte din teritoriu sub nivelul mării, sunt, din punct de vedere istoric, pionieri în materie de diguri şi de baraje.

Reclamanţii au afirmat că guvernul olandez nu oferă aceeaşi protecţie teritoriilor de peste mări, precum insula Bonaire.

Ei cereau un plan de protecţie pentru Bonaire până în aprilie 2027 şi ca Ţările de Jos să îşi reducă la zero emisiile de gaze cu efect de seră la orizontul lui 2040 în loc de 2050, anul convenit la nivelul UE. Tribunalul a respins cea de-a doua cerere.

Potrivit activiştilor de mediu, care se bazează pe un studiu al Universităţii libere din Amsterdam, marea ar putea înghiţi până la sfârşitul secolului o cincime din suprafaţa insulei Bonaire, fostă colonie din Antilele olandeze, unde trăiesc circa 27.000 de locuitori.

Haga doreşte ca obligaţia de a lua măsuri să le revină autorităţilor locale.

‘Schimbarea climatică nu este o ameninţare îndepărtată pentru noi. Acolo unde obişnuiam să muncim, să ne plimbăm sau să pescuim în timpul zilei, căldura a devenit de acum insuportabilă’, a declarat în cursul audierilor de anul trecut Onnie Emerenciana, un locuitor al insulei.

Cazul Bonaire va reprezenta ‘prima decizie europeană în materie de adaptare pentru teritoriile de peste mări’, relevă Greenpeace, care speră în ‘consecinţe juridice majore la scară mondială’.