Tăriceanu vede ”factori interni și externi” care ”acționează vădit coordonat” pentru ”compromiterea imaginii României”

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, le-a spus luni ambasadorilor români într-un discurs dedicat diplomației că există forțe interne și externe care acționează coordonat pentru a compromite imaginea României.

”Factorii, atât cei interni cât și cei externi, care acționează, uneori vădit coordonat, spre denaturarea și compromiterea imaginii României, sunt adesea mai puternici și mai sofisticați decât instituțiile care trebuie să o apere”, a spus Tăriceanu, potrivit unui comunicat al Senatului.

Șeful ALDE, care a criticat deseori partenerii din Occident ai României, a făcut această afirmație în contextul unei discuții mai largi despre imaginea țării. Tăriceanu a spus că ”poate cel mai important pariu pe care mi-aş fi dorit să îl câştigăm în perioada următoare este într-o altă zonă, în planul imaginii externe a României. Este suficient să ne uităm la reacțiile celor care ne vizitează – în acest an am avut de primit mii de oficiali şi experţi din întreaga lume, nu doar din UE și nu numai eu, cu toții. Îi văd adesea surprinși să descopere realități spectaculoase, mult peste imaginea pe care o aveau în bagajul mental, la sosire”.

El a arătat că vina pentru percepțiile străinilor nu aparține diplomaților, ci ”factorilor interni și externi” enunțați.

”Invitația mea este, prin urmare, doamnelor și domnilor membri ai corpului diplomatic românesc, să renunțați, atunci când este cazul, la modestie, la auto-minimizare pe motivele unui excepţionalism negativ specific României, să rezistaţi tentaţiei comodităţii când sunteţi confruntați cu stereotipuri negative prea facile, prea nedrept generalizate, toate la adresa României”, a mai spus șeful Senatului.

Tăriceanu a propus și o soluție pentru recuperarea deficitului de imagine: ”Soluția nu constă în construirea unei butaforii de țară din carton pastelat, situată într-un spațiu utopic și atemporal. Soluţia este promovarea cu tact, dar și cu fermitate, a narativului autentic românesc, simultan cu acceptarea dialogului de bună credință cu privire la ceea ce este, ca pretutindeni, încă de corectat, încă de corectat sau de transformat”, potrivit comunicatului citat.