Țara demnitarilor: Cum a ajuns România să aibă 200 secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010 / Câștigul net depășește 2000 de euro, plus o serie de alte avantaje

România are 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât acum 13 ani. Promisiunile guvernanților că vor face un stat mai suplu și un aparat guvernamental mai mic au eșuat. O coaliție mare are nevoie de multe posturi ca să mulțumească filialele de partid și clientela, scrie jurnalista Oana Despa pe site-ul postului de radio Europa Liberă.

În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat.

Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate.

În martie 2023, reporterii Europa Liberă au numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat. Iar acțiunile Guvernului din ultimele luni arată că oficialii de la Palatul Victoria nu au de gând să se oprească aici.

Ce te recomandă ca să fii secretar de stat

Legea nu impune nicio restricție când vine vorba despre accesul la demnitatea de secretar de stat. Trebuie să îndeplinești niște condiții minime – să fii domiciliat sau să ai reședința în România, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a infracțiunilor de corupție, trafic de droguri, criminalitate organizată sau terorism.

Nu e nevoie de studii superioare și nici nu se cere expertiză pe domeniul pe care urmează să activezi. Așa se ajunge ca, în timpul carierei politice, să ajungi să fii secretar de stat la mai multe ministere, după posibilități și în funcție de locurile libere.

„Secretarii de stat ar trebui să fie specialiști în anumite domenii”, explică politologul Cristian Pîrvulescu. De exemplu, la Educație, portofoliile ar trebui să ajungă la specialiști în învățământ preșcolar preuniversitar sau universitar.

Numirile sunt de cele mai multe ori politice, iar secretarii de stat sunt strâns legați de organizațiile județene ale partidelor din care vin. Organizația îi trimite la centru, iar oamenii din teritoriu sunt mulțumiți că unul de-ai lor a ajuns la București „pe cai mari”. În schimb, organizația devine loială și umblă apoi să adune voturi.

„Cu cât ne îndepărtăm de alegeri, numărul de secretari de stat se înmulțește pentru că presiunile organizațiilor locale ale partidelor cresc și, crescând această presiune, prim-miniștrii, interesați să aibă sprijinul organizațiilor locale, vor face aceste concesii”, explică politologul cercul vicios al puterii, favorabil clientelei de partid.

„Când la mijloc e o coaliție de partide mari, nevoia de multe posturi, ca să mulțumești pe toată lumea, crește”, mai crede Cristian Pîrvulescu.

„Așa se explică de ce, deși la început de mandat legea permite un anumit număr de secretari de stat, la final sunt mult mai mulți. Guvernul se umflă.”
De la instalarea Guvernului Ciucă, numărul de secretari de stat a crescut încontinuu.

Ministerul Sănătății tocmai a ajuns la șase secretari de stat

Ultimul a fost numit la jumătatea lui februarie 2023, la Ministerul Sănătății. Alexandru Rogobete, apropiat al medicului Dorel Săndesc, este al șaselea secretar de stat de la ministerul care mai are și un secretar general plus doi secretari generali adjuncți.

Fiecare ministru vrea să iasă din sfera de control a Secretariatului General al Guvernului. Instituția are, la rândul ei, o serie de secretari de stat care ar trebui să se ocupe de macro-politici pe anumite domenii și să asigure legătura cu ministerele.

„Cu cât se multiplică mai mult numărul celor care intră în contact, cu atât asistăm mai mult la o partitocrație. Practic, nu statul, prin guvern, este cel care coordonează politicile, ci partidele încearcă să-și definească domenii de autoritate, dacă se poate pe termen lung, astfel încât să poată extrage maximum de beneficii din domeniile respective, inclusiv accesul la diferite fonduri publice”, explică Pîrvulescu.

Ministerul Mediului, un secretar de stat nou, o dată la trei luni

Când oferta nu mai face față cererii, organigrama se umflă. La începutul lunii martie, la Mediu erau deja șase posturi de secretar de stat. Ultimul fusese obținut în decembrie 2022, pe fondul negocierilor de aderare a României la OECD. Ministrul a cerut Guvernului să schimbe prin ordonanță organizarea ministerului. Nu cerea doar 40 de posturi noi, cu și un nou secretar de stat.
„Procedura este complexă și implică un screening al legislației naționale comparativ cu instrumentele juridice ale OCDE, precum și pregătirea dosarelor/fișelor de integrare pentru fiecare instrument juridic OCDE”, explică Ministerul Mediului în nota de fundamentare a cererii.

N-au trecut decât trei luni și ministrul Tanzos Barna și-a mai dorit un secretar de stat, chiar dacă, oficial, al șaselea post este încă neocupat. Motivul pentru care mai are nevoie de un demnitar nou e că nu are specialiști în inundații.

Pe 3 martie, într-o notă de fundamentare care însoțea cererea trimisă Guvernului se arată că „practica mondială a demonstrat că apariția inundațiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduce la un șir de măsuri și acțiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.
Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestui tip de risc”.

Ministerele campioane la număr de secretari de stat

Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte.
Pe poziția a doua urcă, la egalitate, ministerele Agriculturii, Educației, Externelor, Finanțelor și Internele.

Justiția și Secretariatul General al Guvernului împart poziția a treia de pe podium.

Toate aceste ministere au și subsecretari de stat, secretari generali și secretari generali adjuncți, toate funcții de demnitate publică.
Nici Lucian Bode, ministrul Internelor, nu a avut suficienți adjuncți. În 2021 a cerut majorarea numărului de secretari de stat de la patru la cinci și a secretarilor generali adjuncți, de la doi la patru. Cererea i-a fost satisfăcută.

Sorin Grindeanu – vicepremierul cu cei mai mulți secretari de stat

Sorin Grindeanu este ministrul cu cei mai mulți secretari de stat. Are doi la cabinetul de vicepremier – pe colegii de partid, Sorinel Vrăjitoru și Florin Manole, și alți șapte secretari de stat, la ministerul Transporturilor.

Vrăjitoru și Manole sunt foști deputați PSD care nu au mai prins loc în Parlament în 2020. Vrăjitoru vine din Călărași unde conducea organizația locală, Manole a fost deputat în legislatura trecută și este președintele PSD Sector 1.

La Transporturi, Grindeanu e ajutat de liberalii Ion Scrioșteanu care vine din Ilfov, unde a fost administrator al județului și consilier al fostului președinte al Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, Adrian Foghiș un apropiat al lui Ilie Bolojan și de Ion Popa, de la Argeș, propus de Alina Gorghiu.

De la PSD vin:
– Bogdan Stelian Mândrescu, susținut de PSD Buzău, fost șef al Companiei de Aeroporturi și fost consultant al unei firme chineze ce a fost inclusă pe lista neagră de Departamentul de Stat al SUA, pe 3 martie 2023. Mândrescu a demisionat forțat de la Compania Aeroporturi, în urma unui control al Corpului de Control al premierului, în 2018.
– Constantin-Gabriel Bunduc, susținut de PSD Bacău
– Ionuț Cristian Săvoiu, fost deputat PSD de Dâmbovița
Al șaptelea secretar de la Transporturi e de la UDMR – Șandor Gabor.

MApN, cel mai sărac în secretari de stat, pentru că regulile sunt mai stricte față de alte ministere

În josul clasamentului este Ministerul Apărării Naționale care are doar doi secretari de stat. Simona Cojocaru lucrează din anul 1997 în cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale din Mapn, iar între anii 2013-2015 şi 2017-2019 a fost directorul Direcţiei Politici de Apărare.

Al doilea secretar de stat este Eduard Bachide, șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul și Calitatea Vieții Personalului. Acesta și-a început cariera ca șef de cabinet a fostului ministru PSD Mircea Dușa.

MApN are și un secretar general, Georgeta Gavrilă, care a mai fost secretar general la Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului de Afaceri, Ministerului Energiei și la Ministerul Apărării.
Spre deosebire de celelalte ministere unde, pentru schimbarea numărului de secretari de stat e nevoie doar de acordul Guvernului, la Apărare e mai complicat pentru că structura ministerului este stabilită prin lege organică, iar pentru modificarea ei ar trebui ca proiectul să treacă prin Parlament.

Partidul, trambulina către o demnitate în administrație

Pe majoritatea secretarilor de stat îi leagă apartenența politică, de cele mai multe ori de o organizație locală.
La Justiție, sunt cinci secretari de stat, dintre care doi vin din Arad, dar de la partide diferite:

– Roxana Simona Momeu este președinta organizației de femei a PSD;
– avocatul Mihai Pașca, fost consilier local la PNL;
– avocatul Bogdan Ilea, membru al PNL Sălaj;
– fostul procuror militar, Nelu Ciobanu, candidat PRO România la Sectorul 5;
– fostul judecător din Călărași, George Cătălin Șerban.

La Agricultură, domină secretarii de stat PSD:
– Sorin Moise vine de la PSD Brăila;
– Dragoș Costin Telehuz, vine din Ialomița, e membru PNL din 2005 și a fost președintele tineretului;
– Tot din Ialomița vine și Iulian Bucur, PSD, fost consilier al fostului președinte de Consiliu Județean, Silvian Ciupercă;
– Barabasi Antal Szabolcs este de la UDMR și a fost director al mai multor companii din domeniu înainte să ajungă la minister;
– Ion Găman vine tot de la PSD, dar din Călărași, din partea PSD, și a fost comisar șef la Gardă Financiară. Are mai multe firme în domeniul agricol.

Funcția la stat, pe filieră de familie

Pe alții îi recomandă, înaintea altor calități, familia. E cazul lui Tudor Buzatu, fiul lui Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui și șeful Consiliului Județean, și al senatoarei PSD Gabriela Crețu.
Fiul a primit o funcție în Guvern, în 2018, în cabinetul Anei Birchall, și a doua, în Secretariatul General al Guvernului, în 2022. Înainte a fost director al unor societăți comerciale și s-a ocupat de recrutare și angajare de personal, de marketing și administrație.

Mecanismul prin care oameni fără o notorietate sau realizări notabile ajung în funcții atât de sus este relativ simplu.
„Mai mulți primari se asociază pentru a susține o anumită persoană pe lângă președintele organizației județene, care uneori este primarul municipiului capitală de județ sau județean, președinte al consiliului județean sau primar, are o poziție în interiorul partidului și face presiuni pentru această numire”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.

Profesorul Pîrvulescu spune că există totuși și o rezistență din partea ministrului, la început. De aceea asistăm la un val de numiri din ce în ce mai mare, cu cât ne îndepărtăm mai mult de alegeri. Miniștrii îi percep pe secretarii de stat ca pe o amenințare. Cu toate astea, ordinul de la partid este, de fiecare dată, mai puternic.

Secretari de stat, indiferent de minister și de domeniu. De la turism, la energie și fonduri europene, după necesități

Există și secretari de stat care pot schimba ministerul, doar funcția să rămână. Când partidul are nevoie de ei într-un loc de importanță majoră, sunt trimiși acolo, indiferent de expertiză.
Carmen Moraru este secretar de stat la Fonduri Europene. Aici a ajuns dintr-o funcție similară la Energie, unde venise tot de la Fonduri Europene, după ce fusese numită, în 2019, de Ludovic Orban. Pe vremea Elenei Udrea, a fost tot secretar de stat, dar la Turism.

Tot la Fonduri Europene este secretar de stat și Hegedüs Csilla. În 2014, fusese ministru al Culturii și vicepremier în guvernul Ponta. Din 2011, este vicepreședinte executiv al UDMR, responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii, din 2019.

Instituțiile din subordinea Guvernului, conduse de directori cu rang de secretari de stat

Peste 50 de instituții din subordinea Guvernului sunt conduse de directori cu rang de secretar de stat. Și aceștia au fost numiți politic.
Pentru că nici așa nu au fost suficiente posturi ca să mulțumească toate solicitările din partid, Guvernul Ciucă a înființat noi instituții, conduse de demnitari cu funcția de secretar de stat. este cazul Agenției pentru Investiții și Comerț Exterior, creată în noiembrie 2022 și care are încă postul de director vacant.

Tot o mărire a corpului secretarilor de stat a fost și modificarea unor legi și extinderea acestui statut la alți angajați. Un exemplu este CNCD unde, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 193/2022, Colegiul director s-a mărit de la nouă, la unsprezece persoane cu rang de secretar de stat.
Și Avocatul Poporului și-a mărit organigrama. Legea de organizare vorbea de patru subdomenii, dar Renate Webber are șase adjuncți.

Ce avantaje au secretarii de stat

Secretarii de stat sunt demnitari, iar funcția vine cu o serie de avantaje.
– Are dreptul să își angajeze până la cinci consilieri, intrați în aparatul de stat fără concurs;
– Primește mașină cu șofer;
– Are dreptul să ceară locuință de la RAPPS iar, dacă nu primește, i se decontează cheltuielile, dacă nu este din București;
– Poate avea o sumă de protocol la dispoziție;
– Are un salariu brut de aproximativ 19.000 de lei.

Chiar dacă sunt demnitari, secretarii de stat nu au interdicții. Unii dintre ei primesc și alte funcții care le aduc avantaje materiale. Majoritatea sunt la instituții din subordinea ministerului pe care îl conduc. Ceea ce le întregește veniturile.

Jean-Dănuț Cărbunaru a fost numit în funcția de purtător de cuvânt al premierului Nicolae Ciucă pe 7 decembrie 2021 și are rang de secretar de stat.
Imediat a ajuns și în consiliul de administrație de la EximBank. Pentru cele 24 de zile în funcție, Dan Cărbunaru a încasat un venit net de 8.407 lei ca secretar de stat și 5.000 de lei indemnizație de la EximBank.

Ion Scrioșteanu, de la Transporturi, a încasat, ca secretar de stat , în 2021, 116.808 de lei și a mai primit 9.667 ca membru într-o comisie a Autorității Rutiere Române.
Tudor Prisecaru a fost numit secretar de stat la Digitalizare în ianuarie 2022. În anul precedent încasase 448.627 de lei ca Președinte al Senatului Politehnicii București, 2.200 de euro ca profesor invitat la un institut din Franța și 22.800 de lei ca membru al Consiliului de Administrație al Institutului de Cercetare Dezvoltare Comoti din București.

Considerat un apropiat al lui Mircea Costoiu, rectorului Universității Politehnice București, Tudor Prisecaru nu a renunțat la funcția care i-a adus cel mai mare venit după numirea ca secretar de stat.
Daneila Pescaru lucrează la Finanțe din 1991. A devenit secretar de stat în decembrie 2021, din funcția de director general. Mai fusese pe această poziție între 2014 și 2019. Ultima declarație de avere arată că, pe lângă salariul de 122.240 de lei, a mai primit 5.373 ca membru-președinte al CIFGA.

Pe lângă salariul de secretar de stat, Petrică Lucian Rusu, de la Secretariatul General al Guvernului, mai încasează 34.250 de lei de la Societatea Națională a Sării și 4.195 de lei de la Societatea Comercială Active Conexe S.A.

Susținut puternic de Olguța Vasilescu, fostul jurnalist intrat în politică, la PSD, Cristian Vasilcoiu, a renunțat la mandatul de ales local în Craiova pentru un post mai important în Ministerul Muncii.
La sfârșitul lui 2021 ajungea secretar de stat. În același an, a adunat peste 130.000 de lei din patru surse – salariul de la Ministerul Muncii și PSD, indemnizații de la Consiliul Local Craiova, Institutul de Cercetare și Devoltare în Informatică și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie București.

Ce efecte are super-politizarea

Superputerea organizațiilor locale care conduc practic ministerele în interesul lor se vede, explică politologul Cristian Pârvulescu, în modul în care funcționează guvernarea.

„Noi nu mai avem politici naționale tocmai din cauza faptului că sunt trimiși la centru oamenii apropiați din fiecare filială a partidelor aflate la Putere, iar această clientelă de partid controlează ce se întâmplă. Mai ales că, din ce în ce mai mult, aleșii locali depind de fondurile publice”, explică decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA, Cristian Pîrvulescu.

La superpolitizare contribuie și creșterea numărului de consilieri personali, a subsecretarilor de stat și a secretarilor generali sau generali adjuncți. Și numărul acestora a crescut semnificativ.
Inflația de funcții la cel mai înalt nivel din ultima perioadă se explică și prin faptul că, la guvernare, este o coaliție formată din trei partide – PSD, PNL, UDMR. Această coaliție este susținută în Parlament și de minorități.

Fiecare formațiune vrea să își pună oamenii în funcții cheie, iar când funcțiile se termină și oamenii agreați politic rămân pe dinafară, singura soluție este să fie înfințate locuri noi de conducere.
Până la această oră, niciunul dintre miniștrii nominalizați în acest articol nu a răspuns solicitării Europei Libere în privința necesității unui număr mare de secretari de stat.

Sursa: Radio Europa Libera/ Autor: Oana Despa