Sushila Karki a fost numită prim-ministru interimar în Nepal după demisia lui K.P. Sharma Oli

Nepal a pus capăt, vineri, mai multor zile de incertitudine politică după protestele care au forţat demisia fostului prim-ministru K.P. Sharma Oli, odată cu numirea fostei preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki, ca şef al guvernului interimar, prima femeie care ocupă această funcţie în istoria ţării, informează EFE.

Karki urma să depună jurământul la ora locală 21:00 (15:15 GMT), la sediul prezidenţial Sheetal Niwas, a confirmat pentru EFE consilierul de presă al preşedintelui, Kiran Pokharel.

Imediat după aceea, este de aşteptat ca Sushila Karki să conducă prima reuniune a noului cabinet, în care miniştrii vor decide să recomande preşedintelui nepalez, Ram Chandra Poudel, dizolvarea Camerei Reprezentanţilor, transmite Agerpres.

Acordul vine după negocieri intense între preşedintele Poudel, Karki, armata şi liderii mişcării de tineret ‘Generaţia Z’, care au solicitat dizolvarea parlamentului ca o condiţie pentru a permite formarea unui executiv interimar.

Sushila Karki este cunoscută în Nepal pentru rolul său în lupta împotriva corupţiei şi a devenit o figură de consens în rândul tinerilor protestatari. Numele ei a fost adus în discuţie încă de la începutul crizei ca opţiune pentru a conduce un executiv.

Mai mulţi actori ai societăţii civile, cum ar fi colegiile profesionale şi asociaţiile de avocaţi, au insistat în ultimele zile că orice soluţie trebuie să rămână în cadrul constituţional. Chiar preşedintele nepalez s-a angajat la o tranziţie care să păstreze statul de drept şi legitimitatea instituţională.

Conform noului acord, Camera Reprezentanţilor va fi dizolvată iar noul guvern va prelua puterea luând în considerare cererile protestatarilor care au blocat tranziţia după plecarea lui Oli.

Nepalul a petrecut trei zile într-un vid de putere, în timp ce parlamentul cerea o soluţie constituţională şi sectoare ale societăţii civile avertizau că orice executiv în afara Constituţiei ar fi lipsit de legitimitate. Impasul a avut loc pe fondul unei creşteri a tensiunilor. Protestele, declanşate după blocarea a 26 de reţele sociale pe 4 septembrie, s-au soldat cu cel puţin 51 de morţi şi peste o mie de răniţi, conform celui mai recent bilanţ oficial.