Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a „atacului hibrid” asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de „materiale extremiste” împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citată de Agerpres.
Preşedinta Comisiei Europene a declarat că a discutat luni situaţia într-o conversaţie telefonică cu preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda. „Situaţia la frontiera cu Belarus se deteriorează, cu o creştere a incursiunilor cu baloane ale contrabandiştilor în spaţiul aerian lituanian”, a afirmat Von der Leyen pe reţelele de socializare, adăugând că aceste „atacuri hibride ale regimului Lukaşenko sunt complet inacceptabile”. În acest context, ea a anunţat că UE „pregăteşte măsuri suplimentare” în cadrul regimului său de sancţiuni împotriva Belarusului, ţară aliată a Rusiei.
Incursiunile baloanelor folosite de contrabandiştii de ţigări au perturbat în Lituania sute de zboruri şi au cauzat pierderi semnificative aeroporturilor din această ţară. Potrivit Lituaniei şi Bruxelles-ului, în aceste incursiuni nu este vorba doar despre contrabandă, ci şi despre o campanie hibridă mai amplă şi mai ţintită, împreună cu alte acţiuni, inclusiv traficul de migranţi.
Apariţia acestor baloane urmează unor incursiuni cu drone dinspre Belarus. O astfel de dronă a provocat în luna iulie panică în rândul autorităţilor de la Vilnius. Premierul Gintautas Paluckas (care între timp a demisionat) şi preşedintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost atunci duşi pentru scurt timp în adăposturi antiaeriene. În cele din urmă, autorităţile şi-au dat seama că drona nu reprezenta niciun pericol. Tot în acea perioadă, o dronă ce pare că a fost lansată de Rusia în direcţia Ucrainei, dar a fost dezorientată de sistemele de război electronic ale armatei ucrainene, şi-a pierdut traiectoria şi astfel şi-a schimbat direcţia către Belarus şi apoi către Lituania, unde s-a prăbuşit întâmplător chiar în perimetrul unei baze militare, fiind descoperită acolo abia câteva zile mai târziu.
Belarusul la rândul său a acuzat luni Lituania că foloseşte împotriva sa drone pentru spionaj şi pentru a lansa „materiale extremiste”, în timp ce Lituania găzduieşte opozanţi ai lui Lukaşenko, ce s-au refugiat în această ţară pentru a nu ajunge în închisoare.
„O dronă de origine necunoscută a fost găsită ieri pe una dintre străzile din Grodno” un oraş din vestul Belarusului, a transmis luni Ministerul de Interne de la Minsk, care a publicat şi imagini cu ceea ce susţine că este respectiva dronă. „În urma inspecţiei efectuate de poliţie, s-a constatat că drona era echipată cu o cameră foto şi video capabilă să colecteze informaţii. În plus, materiale tipărite extremiste au fost lansate din dronă”, adaugă acelaşi minister, acuzaţii negate de guvernul de la Vilnius.