Summit UE important pe tema Brexit. Klaus Iohannis participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European. România susține ieșirea cu acord a Marii Britanii

Consiliul European se întruneşte, în zilele de 17 şi 18 octombrie 2019 pentru a discuta despre ultimele evoluţii ale Brexitului, bugetul pe termen lung al UE şi priorităţile pentru următorii cinci ani, transmite Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului. România susține în chestiunea Brexit o retragere cu acord.

Una dintre temele principale ale reuniunii este Brexitul, subiect care a fost analizat în detaliu şi de Consiliul Afaceri Generale al UE din 15 octombrie 2019.

Discuţiile pe tema Brexit au loc în contextul în care termenul pentru retragerea Regatului Unit din UE, în baza articolului 50 din Tratatul Uniunii, este 31 octombrie 2019.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins în mai multe rânduri acordul de retragere convenit între negociatorul Marii Britanii şi cel al UE.

La 2 octombrie 2019, premierul Boris Johnson i-a transmis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, noul proiect de acord privind retragerea, ca alternativă la un Brexit fără acord la 31 octombrie.

Noul plan propus de Marea Britanie prevede ca Irlanda de Nord să aparţină aceleiaşi zone vamale ca Marea Britanie, dar ca provincia britanică să păstreze regulile UE pe o perioadă de patru ani, pentru toate bunurile, nu doar pentru produsele agricole. La rândul său, Jean-Claude Juncker, a transmis, la 2 octombrie, că propunerea prezentată ridică „puncte problematice”, mai ales în ceea priveşte guvernanţa ”backstop”-ului.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, șeful statului va continua să susţină în privinţa Brexit importanţa asigurării unei retrageri ordonate a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„În acest sens, Acordul de retragere reprezintă instrumentul cel mai eficient pentru limitarea impactului negativ al retragerii Marii Britanii din UE, garantarea drepturilor şi oferirea de siguranţă pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Acordul de retragere reprezintă un pas necesar înspre consolidarea încrederii între cele două părţi şi o garanţie pentru asigurarea unor relaţii cât mai strânse între Uniune şi Marea Britanie după Brexit”, subliniază Administraţia Prezidenţială.

În privinţa bugetului, liderii statelor UE îşi vor prezenta propria poziţie cu privire la Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 în baza eforturilor preşedinţiei finlandeze a UE de a centraliza opţiunile aflate pe masa negocierilor. Discuţiile pe marginea CFM au loc în contextul în care, la 10 octombrie, Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care trage un semnal de alarmă asupra riscului ca planul de investiţii UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul. Parlamentul a invitat, astfel, Comisia să prezinte un plan de urgenţă care să permită prelungirea actualului cadru financiar multianual dacă următorul nu va fi stabilit la timp.

Administrația prezidențială anunță că şeful statului român va pleda pentru un „buget ambiţios, capabil să ducă la îndeplinire obiectivele Agendei strategice a UE, care să asigure realizarea cu succes a obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor”.

„Preşedintele României va arăta, de asemenea, că ţara noastră sprijină ferm menţinerea unor alocări semnificative pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, două politici comunitare esenţiale datorită contribuţiei lor semnificative la sporirea investiţiilor europene şi continuarea procesului de convergenţă la nivel european”, arată Administraţia Prezidenţială.

Context

Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una extraordinară şi a avut loc în perioada 30 iunie – 2 iulie 2019, când liderii UE au ajuns la un acord în ceea ce priveşte ocuparea celor mai înalte funcţii de conducere de la nivelul UE. Astfel, Consiliul European a convenit asupra lui Charles Michel pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European şi a propus-o pe Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Totodată, Josep Borell Fontelles a fost desemnat candidat la funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi Christine Lagarde candidat la funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene.

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE.

Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii. Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.