Sud-Estul României, regiunea din UE cu cele mai mici cheltuieli de cercetare – dezvoltare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România e codașa UE la cheltuieli publice pentru cercetare și dezvoltare, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Iar în interiorul României, regiunea cu cele mai mici astfel de cheltuieli este sud-estul.

În UE, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au crescut doar marginal în deceniul precedent, de la 2,0% din PIB în 2010 la 2,3% în 2021. Cheltuielile pentru inovare și cercetare și dezvoltare rămân puternic concentrate în statele membre din nord-vestul UE și în capitale și în alte regiuni metropolitane.
În 2021, intensitatea cercetării și dezvoltării a ajuns la 3,4 % în Suedia și la 3,0 % în Germania.
La polul opus, intensitatea cercetării și dezvoltării era de numai 0,4 % în România.

Variațiile sunt și mai mari la nivel subnațional, unele regiuni investind aproape 8% din PIB în cercetare și dezvoltare (Braunschweig în Germania și Brabant Wallon în Belgia), în timp ce în altele intensitatea cercetării și dezvoltării a fost mai mică de 0,1% (România de Sud-Est).

Tratarea apelor reziduale

UE a înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii în ceea ce privește îmbunătățirea tratării apelor urbane reziduale. În 2020, aproximativ 98% din apele urbane reziduale din UE-27 erau colectate, 23 de state membre având peste 99% din apele urbane reziduale colectate.

Cu toate acestea, există câteva aglomerări în care infrastructura mai trebuie construită sau îmbunătățită. Doar 63% din apele uzate au fost colectate în România, față de 86% în Cipru.

Educația

Variațiile regionale ample în ceea ce privește nivelurile de educație reflectă o tendință a capitalului uman de a se concentra în regiunile mai dezvoltate și apropiate de marile orașe. În general, nivelul de educație este mult mai ridicat în regiunile mai dezvoltate decât în regiunile mai puțin dezvoltate.

În 2021, în regiunile mai dezvoltate, aproximativ 37% din populație (cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani) avea o diplomă de învățământ terțiar (învățământ post-liceal sau universitar), față de 25% în regiunile mai puțin dezvoltate. Nivelul de educație a crescut în toate statele membre și regiunile UE în ultimele decenii, deși decalajul dintre regiunile cele mai performante și cele mai puțin performante a crescut constant.

În unele regiuni (de exemplu, capitalele din Danemarca, Lituania sau Polonia), aproape sau mai mult de 70% din populație are studii superioare, în timp ce în alte regiuni (de exemplu, Sud-Est în România sau Sicilia în Italia) această proporție este mai mică de 20%.