Sub 1% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de defecte tehnice-studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent realizat de institutul german de cercetare FKA arată că mai puțin de 1% dintre accidentele mortale sunt cauzate de defecte tehnice.

Potrivit studiului FKA, cele mai frecvente defecte tehnice identificate sunt:

• Probleme la anvelope – uzură excesivă, presiune incorectă sau defecțiuni care pot duce la pierderea controlului asupra vehiculului.
• Defecțiuni la sistemul de frânare – uzura plăcuțelor de frână, probleme la discuri sau defecțiuni ale sistemului hidraulic.
• Defecte la sistemul de direcție – probleme mecanice care afectează capacitatea de a controla direcția vehiculului.
• Probleme la iluminare și semnalizare – defecțiuni ale farurilor, stopurilor sau semnalizatoarelor care pot duce la coliziuni.

Studiul realizat de institutul german de cercetare FKA nu include date specifice despre România. Cu toate acestea, datele disponibile la nivel național arată că, în perioada 2000-2017, în România s-au produs peste 800 de accidente rutiere grave din cauza defecțiunilor tehnice, soldate cu 309 decese.

Aceste constatări vin într-un moment crucial, în care Comisia Europeană analizează o posibilă modificare a Pachetului privind Siguranța Rutieră. Noile reglementări ar putea introduce cerințe suplimentare pentru producătorii de vehicule, crescând astfel costurile de testare fără a avea un impact semnificativ asupra siguranței rutiere.

Potrivit studiului FKA, orice schimbare a legislației trebuie făcută cu precauție. Modificarea legislației inspecțiilor tehnice fără o analiză aprofundată a impactului său real ar putea genera doar cheltuieli suplimentare pentru transportatori și proprietarii de vehicule, fără a aduce beneficii reale în reducerea accidentelor.

Tot studiul relevă faptul că cele mai frecvente cauze ale accidentelor mortale sunt factorii umani și externi, care reprezintă peste 99% din cazuri. Printre aceștia se numără:

• Erori ale șoferului – viteză excesivă, neatenție, conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor, neacordarea de prioritate.
• Factori externi – condiții meteorologice nefavorabile (ploaie, ceață, gheață), starea drumurilor, lipsa semnalizării corespunzătoare.

Studiul recomandă ca eventualele noi cerințe de testare a vehiculelor să fie incluse în legislația privind omologarea de tip, nu în reglementările ITP. Acest lucru ar permite un control mai eficient al calității și siguranței vehiculelor fără a impune proceduri redundante.

Mai mult, producătorii auto furnizează deja date extinse privind siguranța vehiculelor, conform legislației UE (Regulamentul 2019/621/UE). Cu toate acestea, aceste date nu sunt utilizate pe scară largă de către organismele de ITP, ceea ce reduce eficiența testării sistemelor electronice moderne.

Omologarea de tip este o verificare complexă, făcută la nivel de fabrică, înainte ca un model de mașină să fie vândut pe piață. Acest proces include teste de siguranță, verificarea frânelor, airbag-urilor, sistemelor electronice, nivelului de emisii etc.

Dacă s-ar introduce cerințele suplimentare aici, ar însemna că toate mașinile noi ar fi testate riguros înainte de a ajunge pe șosele, fără a fi nevoie de inspecții suplimentare și costisitoare în cadrul ITP, care se aplică mașinilor deja în uz.

Aceasta ar asigura un control mai eficient al calității, deoarece producătorii ar fi obligați să respecte noile cerințe încă din faza de producție, nu doar după ce vehiculele sunt utilizate de șoferi.

Recomandările studiului

Pentru a crește siguranța rutieră, studiul sugerează ca accentul să fie pus pe:

• Colectarea mai eficientă a datelor privind cauzele accidentelor.
• Gestionarea cerințelor privind proiectarea și testarea vehiculelor în cadrul legislației de omologare de tip.
• Integrarea eficientă a datelor furnizate de producători în cadrul inspecțiilor tehnice pentru o testare mai precisă.
• Armonizarea practicilor ITP la nivel european pentru facilitarea conformității și schimbului de date.

Studiul sugerează că noile teste de siguranță ar trebui aplicate direct la fabricarea și omologarea mașinilor, nu ca obligații suplimentare în inspecțiile periodice ale vehiculelor deja folosite, pentru a evita costuri și birocrație inutile.