SUA instituie sancţiuni împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale pentru că au inițiat proceduri judiciare care vizează soldaţi americani și membri ai executivului israelian

Washingtonul a sancţionat joi patru magistraţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI), estimând că procedurile lor care vizează soldaţi americani sau executivul israelian sunt „ilegitime” şi „politizate”, o iniţiativă condamnată imediat de instituţia de la Haga, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Măsurile anunţate – interdicţie de intrare pe teritoriul SUA, îngheţarea activelor deţinute în SUA – vizează de obicei infractori sau lideri politici ai unor ţări care încalcă normele democratice, mai degrabă decât magistraţi.

„Nu am luat uşor această decizie. Asta reflectă ameninţarea gravă pe care o reprezintă politizarea şi abuzul de putere al CPI”, a afirmat Departamentul de Stat într-un comunicat.

„Aceste patru persoane participă activ la acţiuni ilegitime şi nefondate ale CPI care vizează SUA şi aliatul nostru apropiat”, Israel, a adăugat Departamentul de Stat.

Magistraţii vizaţi sunt Solomy Balungi Bossa şi Luz del Carmen Ibanez Carranza, la origine anchetatori ai CPI ai unor presupuse crime de război comise de soldaţi americani în Afganistan.

De asemenea sunt vizaţi Reine Alapini Gansou şi Beti Hohler, care au autorizat CPI să emită mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant.

Judecătorii au estimat că există „motive rezonabile” de a-i suspecta pe cei doi responsabili de crime de război şi crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza.

În februarie, SUA au adoptat deja sancţiuni împotriva procurorului şef al CPI Karim Khan, care a iniţiat această procedură împotriva executivului israelian. Procurorul şef s-a retras între timp din funcţie, fiind vizat de o anchetă pentru abuz sexual.

„Aceste măsuri reprezintă o tentativă manifestă de a aduce atinge atingere independenţei unei instituţii judiciare internaţionale care operează sub mandatul a 125 de state părţi din lumea întreagă”, a reacţionat imediat Curtea într-un comunicat.

„CPI îşi susţine pe deplin personalul şi îşi va continua munca fără a se lăsa descurajată”, a adăugat instituţia.

„Să-i vizezi pe cei care lucrează pentru justiţie nu contribuie cu nimic la ajutoarea civililor prinşi în capcana conflictelor. Asta nu face decât să-i facă mai îndrăzneţi pe cei care cred că pot acţiona cu deplină impunitate”, a adăugat CPI.

Potrivit lui Liz Evenson, de la organizaţia de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch, sancţiunile americane „vizează descurajarea CPI în a desemna responsabili pentru crimele grave comise în Israel şi în Palestina într-un moment în care atrocităţile israeliene se înmulţesc în Gaza, inclusiv cu complicitatea SUA”.

„Sancţiunile trebuie să servească la încheierea încălcărilor drepturilor omului, nu pentru a-i pedepsi pe cei care încearcă să facă dreptate pentru crimele cele mai grave”, a adăugat ea într-o declaraţie transmisă AFP.

Nici SUA, nici Israel nu sunt membre ale CPI, jurisdicţie permanentă însărcinată cu urmărirea şi judecarea indivizilor acuzaţi de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Cele două state nu recunosc capacitatea acestei instanţe de a-i urmări pe cetăţenii lor în justiţie.

În cursul primului mandat al lui Donald Trump, CPI şi în special procuroarea sa şefă de atunci, Fatou Bensouda, a fost deja ţinta sancţiunilor americane, ridicate de Joe Biden la puţin timp după venirea sa la putere, în 2021.