STUDIU Sârbii și ungurii susțin războiul lui Putin / Cum se poziționează românii, polonezii, slovacii și moldovenii în conflictul din Ucraina

România, Polonia Slovacia (state membre UE și NATO) și Republica Moldova sunt de partea Kievului în conflictul din Ucraina, iar Serbia și Ungaria susțin războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin în țara vecină, indică un sondaj realizat de DataDiggers.

• Studiul a fost realizat în perioada 4-30 martie 2022, folosind metoda interviurilor online (cu durata de 6 minute), pe un eșantion situat între 400 și 440 din fiecare țară – România, Ungaria, Republica Moldova, Serbia și Slovacia – pe o populație din mediul urban cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani, respectiv urban și rural cu limită de vârstă de 16-34 de ani în cazul R. Moldova.

De asemenea, dintre cetățenii României, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Serbiei și Republicii Moldova, românii (56% „complet de acord”) sunt cei mai deschiși la ideea de a primi refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, indică un sondaj realizat de DataDiggers.

Cetățenii din România sunt urmați de cei din Republica Moldova (45% „complet de acord”) și polonezi (39% „complet de acord”).

În schimb, sârbii s-au exprimat în cea mai mare proporție împotriva primirii refugiaților ucraineni (11% „deloc de acord”), urmați de slovaci (7% „deloc de acord”) și unguri (6% „deloc de acord”).

În ceea ce privește ajutoarele militare acordate Ucrainei de alte țări (din UE, SUA, Suedia etc.), polonezii s-au exprimat cel mai puternic în favoarea acestora, considerând în proporție de 59% că sunt „complet justificate”. Polonezii sunt urmați de români, care consideră într-un procent de 46% că ajutoarele militare pentru Ucraina sunt „complet justificate”, după care urmează cetățenii din Republica Moldova, cu 34%.

Și de această dată, sârbii și-au exprimat cel puternic dezacordul, 35% dintre ei considerând că ajutoarele sunt „complet nejustificate”, urmați de unguri, cu un procent de 26% care consideră asistența militară pentru Ucraine drept „complet nejustificată”.

La întrebarea „Crezi că Ucraina luptă pentru viitorul întregii Europe”, polonezii au răspuns în proporție de 42% „cu siguranță că da”, urmați de moldoveni (27%), de slovaci (18%) și români (17%). Cetățenii din Serbia și-au exprimat cel mai mult dezacordul privind această afirmație, 49% considerând că, „cu siguranță că (Ucraina – n.r.) nu” luptă pentru viitorul Europei, urmați de unguri (30%), slovaci (25%), români (21%) și moldoveni (14%).

Dintre cele șase state, polonezii (23%) și moldovenii (22%) sunt cei care au încredere că Ucraina „cu siguranță” va rezista atacurilor Rusiei, în timp ce sârbii (27%), slovacii (12%) și maghiarii (10%) împărtășesc cel mai puțin această părere.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei de către comunitatea internațională, polonezii consideră în cea mai mare proporție de 40% că acestea sunt „mult prea blânde”, urmați de români (30%). În schimb, 34% dintre sârbi sunt de părere că sancțiunile sunt „mult prea aspre”, urmați, la egalitate, de slovaci (15%)  și unguri (15%), iar apoi de moldoveni (13%).

La întrebarea dacă Ucraina ar trebui primită în regim de urgență în UE și NATO, polonezii s-au exprimat cel mai puternic în favoarea acestui obiectiv – 64% UE și 60% NATO -, urmați de moldoveni (49% UE și 38% NATO) și de români (42% UE și 38% NATO). În schimb, sârbii și-au exprimat cel mai vehement dezacordul față de urgentarea aderării Ucrainei la structurile euroatlantice – 69% UE și 77% NATO -, urmați de maghiari (61% UE și 61% NATO) și de slovaci (51% UE și 53% NATO). Important de notat este faptul că și în rândul românilor există un procent semnificativ al populației care se împotrivește primirii de urgență a Ucrainei în UE (34% împotrivă) și NATO (38% împotrivă).

Dintre cele șase state, românilor le este cel mai teamă că războiul din Ucraina se va extinde peste granițele Ucrainei (10%), fiind urmați de moldoveni (8%) și maghiari (6%). Totodată, sârbii (20%) sunt cei mai convinși că războiul nu se va extinde în țările din jurul Ucrainei, după care vin slovacii (13%) și românii (12%).

Tot sârbii sunt cei mai convinși că nu se va ajunge la folosirea armelor nucleare (30%), fiind urmați de români (27%) și unguri (22%).

În ceea ce privește rata de aprobare a acțiunilor întreprinse de liderii cu cel mai înalt grad de vizibilitate și implicare în conflictul din Ucraina, putem constata următoarele:

• Polonezii și românii par să aibă cea mai bună părere despre acțiunile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale liderilor occidentali (secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele american Joe Biden) și cea mai proastă părere de președintele Vladimir Putin și liderul din Belarus, Alexandr Lukașenko.
• Sârbii se pare că au o viziune complet opusă față de români și polonezi, oferind cea mai mare rată de aprobare pentru liderul de la Kremlin și aliatul său de la Minsk și cel mai puternic dezacord față de liderii din Occident.

Din răspunsurile de la  întrebarea „ce crezi că va influența în mod semnificativ soarta războiului din Ucraina?”, putem constata următoarele:

• Maghiarii și sârbii par să considere că cei mai relevanți factori care vor influența conflictul din Ucraina sunt liderii și diplomația, iar civilii sunt cel mai puțin importanți în acest context. De asemenea, în special ungurii, pun un accent scăzut pe eficiența tacticilor militare.
• Slovacii acordă cea mai mică importanță conducătorilor și un accent mai mare decât sârbi și maghiari asupra factorilor militari.
• Moldovenii consideră că unul dintre cei mai importanți factori vor fi diplomația și factorii militari, însă mai puțin comparativ cu românii.
• În schimb, polonezii au cea mai mică încredere că diplomația va putea influența conflictul din Ucraina, punând accent pe aspectele militare.
• Românii au cea mai puternică convingere că liderii vor avea un impact semnificativ în război, dar și populația civilă și factorii militari.

 

 

 

 

Sursa foto: Infogram