STUDIU Propriile convingeri devin nesigure când decizi pentru alte persoane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Din momentul în care ne trezim până când ne punem la somn, luăm numeroase decizii, unele mari, dar mai ales mici. Deși luarea deciziilor este o parte fundamentală a vieții umane, cercetătorii au descoperit că nivelul de dificultate crește atunci când se adaugă un sentiment de responsabilitate față de alte persoane, potrivit MedicalXpress.

Într-un studiu realizat de cercetători de la Zurich Center for Neuroeconomics din Elveția, au fost efectuate experimente comportamentale pe 400 de participanți. Experimentul a presupus o sarcină simplă: într-un timp limitat, fiecare participant trebuia să ghicească care cerc conține un număr mai mare de puncte.

Sarcina a avut două variante: într-un caz, alegerea răspunsului corect îi aducea participantului bani, iar în celălalt, răspunsul corect aducea bani nu doar pentru el, ci și pentru ceilalți membri ai grupului său de patru persoane.

Rezultatele au conturat o imagine interesantă: oamenii erau mai încrezători în răspunsurile lor atunci când consecințele îi afectau doar pe ei, însă deveneau mai nesiguri atunci când rezultatul îi implica și pe alții. Responsabilitatea pentru soarta altor persoane a crescut nivelul de incertitudine, chiar dacă acuratețea răspunsurilor a rămas aceeași.

Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances.

Responsabilitatea generează incertitudine

Specia noastră se bazează pe un sistem complex de relații sociale pentru a supraviețui. Viața într-un astfel de sistem necesită adesea luarea unor decizii sociale, în care indivizii poartă responsabilitatea pentru decizii care îi afectează și pe alții — alegeri care pot avea consecințe largi și de durată atât pentru cel care decide, cât și pentru cei afectați.

Studiile au observat că, atunci când oamenii sunt puși să ia decizii riscante care implică și alte persoane, ei tind să schimbe nu doar ce decizii iau, ci și modul în care le iau. Se observă un nivel mai mare de delegare și o aversiune mai mare față de risc. Alte studii au arătat însă că aceste efecte depind de tipul deciziei și că, în unele cazuri, responsabilitatea poate chiar crește tendința de a-și asuma riscuri.

Cercetătorii nu erau siguri dacă responsabilitatea schimbă pur și simplu atitudinea unei persoane față de risc sau dacă intervine un alt factor. Astfel, au conceput un studiu pentru a investiga dacă luarea deciziilor pentru alții generează o prejudecată metacognitivă — tendința generală de a atribui constant niveluri mai mari sau mai mici de încredere propriilor decizii — și modul în care aceasta modelează sentimentul nostru intern de certitudine.

În căutarea acestei prejudecăți

Participanții au fost plasați în grupuri de câte patru persoane, fiecare grup fiind format exclusiv din străini. Pentru a crea un sentiment de apropiere, au jucat jocuri, au împărtășit lucruri pe care le aveau în comun și au participat la un quiz de cultură generală. De asemenea, li s-a spus că echipa care va avea cele mai bune rezultate în sarcina experimentală va primi un bonus de 28 de franci elvețieni.

Apoi le-a fost testată abilitatea de a ghici care cerc conține mai multe puncte, atât în condiții individuale, cât și de grup. Participanții au realizat sarcina în mai multe condiții, inclusiv una cu limită de timp și una în care primeau feedback asupra alegerilor făcute. Pentru a verifica dacă efectele erau cauzate pur și simplu de mize mai mari, cercetătorii au realizat o versiune a sarcinii cu un premiu de patru ori mai mare, dar fără implicarea altor persoane. După fiecare decizie, participanții și-au evaluat nivelul de încredere pe o scală de la 50% (ghicit) la 100% (siguranță totală).

Rezultatele au arătat că, deși participanții au fost la fel de exacți în sarcina cu puncte atunci când decideau pentru grup ca atunci când decideau pentru ei înșiși, s-au simțit semnificativ mai puțin încrezători în condiția de grup. De asemenea, atunci când erau responsabili pentru alții, oamenii aveau nevoie de mai mult timp pentru a lua decizii. Efectul era mai puternic în cazul persoanelor care simțeau o apropiere mai mare față de membrii grupului.

Modelele evidențiate în acest studiu sugerează că responsabilitatea poate influența mecanisme fundamentale ale luării deciziilor, determinându-ne să ne reevaluăm alegerile în moduri care nu pot fi explicate pe deplin doar prin diferențe de preferință față de risc sau pierdere.

Extinderea experimentelor dincolo de condițiile de laborator, în situații reale de viață, ar putea ajuta la înțelegerea mai bună a impactului acestei prejudecăți metacognitive asupra deciziilor pe care le luăm în viața de zi cu zi.