STUDIU | Primul animal cu cap ar putea fi și cel mai vechi „dreptaci” cunoscut până în prezent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dacă ești dreptaci, această preferință ar putea avea rădăcini evolutive mult mai vechi decât se credea.

Cercetătorii au descoperit că Spriggina floundersi, un animal marin care a trăit în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, prezenta o tendință clară de a-și curba corpul spre dreapta, ceea ce îl transformă în cel mai vechi exemplu cunoscut de lateralitate comportamentală, scrie CNN.

Specia a trăit în perioada Ediacarană, cu zeci de milioane de ani înainte de explozia cambriană, când formele complexe de viață au început să se diversifice rapid.

Cunoscută exclusiv din fosile descoperite în Australia de Sud, Spriggina avea un corp plat, segmentat și alungit, care se îngusta la un capăt și prezenta o structură curbată la celălalt.

Din acest motiv, este considerată de mulți paleontologi primul animal cunoscut care avea un cap distinct.

Analiza a peste 100 de fosile

Descrisă pentru prima dată în 1958, Spriggina a rămas de atunci un mister pentru oamenii de știință.

Una dintre marile întrebări era dacă animalul se putea deplasa singur sau era transportat pasiv de curenții marini.

Pentru a clarifica acest aspect, o echipă de cercetători a analizat peste 100 de fosile, în cea mai amplă investigație realizată până acum asupra speciei.

Rezultatele, publicate în revista Scientific Reports, sugerează că animalul era capabil să se miște pe fundul mării și că manifesta o preferință clară pentru partea dreaptă a corpului.

Majoritatea fosilelor studiate erau curbate spre stânga în rocă, ceea ce indică faptul că, în timpul vieții, animalele își arcuiau corpul spre dreapta.

Raportul dintre exemplarele orientate într-o direcție și cele orientate în cealaltă a fost de aproximativ două la unu, o distribuție similară cu cea observată la numeroase specii moderne care prezintă lateralitate.

Un comportament surprinzător pentru un animal atât de vechi

Scott Evans, autorul principal al studiului și cercetător la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, spune că descoperirea a fost neașteptată.

„Ceea ce ne-a surprins a fost această preferință pentru o anumită parte a corpului. Aproximativ de două ori mai multe fosile sunt curbate într-o direcție decât în cealaltă”, a explicat el.

Potrivit cercetătorului, proporția este comparabilă cu cea observată la animalele actuale care preferă o anumită parte a corpului, sugerând că această caracteristică ar putea avea origini foarte vechi în evoluția animalelor.

Descoperirea indică, de asemenea, că Spriggina dispunea deja de un sistem nervos suficient de dezvoltat pentru a coordona mișcările corpului și pentru a genera comportamente repetitive.

Dovezi că animalul se putea deplasa

Pentru a exclude alte explicații, cercetătorii au analizat și mediul în care au fost conservate fosilele.

Dacă formele curbate ar fi fost rezultatul curenților marini sau al furtunilor, toate exemplarele ar fi trebuit să fie orientate în aceeași direcție.

În schimb, fosilele au fost găsite în poziții și orientări diferite, cu grade variate de curbură. Unele prezentau chiar mai multe îndoiri ale corpului, incompatibile cu acțiunea unei singure forțe externe.

Echipa a luat în calcul și posibilitatea ca deformările să fi apărut după moartea animalelor, în timpul deshidratării.

Însă distribuția aleatorie a fosilelor și diferențele dintre exemplarele aflate în același strat geologic au făcut această ipoteză puțin probabilă.

Concluzia cercetătorilor este că Spriggina își putea controla activ mișcările și își curba corpul în mod voluntar, ceea ce reprezintă una dintre cele mai vechi dovezi ale unui comportament direcțional la animale.

O piesă nouă din puzzle-ul evoluției

Deși nu are rude directe în lumea actuală, Spriggina ar putea reprezenta un moment-cheie în apariția unor caracteristici care sunt comune astăzi în regnul animal.

Lateralitatea – preferința pentru o anumită parte a corpului – este întâlnită la oameni, primate, rozătoare, amfibieni și chiar insecte.

Potrivit autorilor studiului, descoperirea sugerează că multe dintre trăsăturile fundamentale asociate animalelor moderne, inclusiv capacitatea de mișcare coordonată și existența unor preferințe comportamentale, erau deja prezente cu peste jumătate de miliard de ani în urmă.

Pentru paleontologi, rezultatele oferă o perspectivă rară asupra comportamentului unor organisme dispărute cu mult înainte de apariția vertebratelor și arată că evoluția unor caracteristici complexe ar fi putut începe mult mai devreme decât se estima până acum.