STUDIU Menținerea hidratării este asociată cu un risc mai mic de îmbolnăvire, îmbătrânire rapidă și moarte timpurie

O hidratare adecvată este importantă pentru funcțiile zilnice ale organismului, cum ar fi reglarea temperaturii și menținerea sănătății pielii.

Dar consumul de apă suficientă este asociat și cu un risc semnificativ mai mic de a dezvolta boli cronice, de a muri mai devreme sau de a fi biologic mai în vârstă decât vârsta cronologică, potrivit unui studiu al National Institutes of Health, publicat luni în revista eBioMedicine, relatează CNN.

„Rezultatele sugerează că o hidratare adecvată poate încetini îmbătrânirea și poate prelungi o viață fără boli”, a declarat într-un comunicat de presă autorul studiului, Natalia Dmitrieva, cercetător în cadrul Laboratorului de medicină regenerativă cardiovasculară din cadrul Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge, o divizie a NIH.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Să aflăm ce măsuri preventive pot încetini procesul de îmbătrânire este „o provocare majoră a medicinei preventive”, au declarat autorii studiului. Asta deoarece o epidemie de „boli cronice dependente de vârstă” apare pe măsură ce populația mondială îmbătrânește rapid. Iar prelungirea unei durate de viață sănătoase poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și la scăderea costurilor cu asistența medicală mai mult decât o poate face doar tratarea bolilor.

Autorii s-au gândit că o hidratare optimă ar putea încetini procesul de îmbătrânire, pe baza unor cercetări anterioare similare la șoareci. În acele studii, restricția de apă pe tot parcursul vieții a crescut sodiul seric al șoarecilor cu 5 milimoli pe litru și le-a scurtat durata de viață cu șase luni, ceea ce echivalează cu aproximativ 15 ani de viață umană, potrivit noului studiu. Sodiul seric poate fi măsurat în sânge și crește atunci când bem mai puține lichide.

Utilizând date de sănătate colectate pe parcursul a 30 de ani de la 11.255 de adulți de culoare și albi din studiul Atherosclerosis Risk in Communities, sau ARIC, echipa de cercetare a constatat că adulții cu niveluri de sodiu seric la capătul superior al intervalului normal – care este de 135 până la 146 miliechivalenți pe litru (mEq/L) – au avut rezultate mai proaste în ceea ce privește sănătatea decât cei aflați la capătul inferior al intervalului. Colectarea datelor a început în 1987, când participanții aveau între 40 și 50 de ani, iar vârsta medie a participanților la evaluarea finală din timpul perioadei de studiu a fost de 76 de ani.

Adulții cu niveluri de peste 142 mEq/L au avut o șansă cu 10% până la 15% mai mare de a fi biologic mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, în comparație cu participanții din intervalul 137 – 142 mEq/L. Participanții cu un risc mai mare de îmbătrânire mai rapidă au avut, de asemenea, un risc cu 64% mai mare de a dezvolta boli cronice precum insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, fibrilație atrială, boli arteriale periferice, boli pulmonare cronice, diabet și demență.

Iar persoanele cu niveluri de peste 144 mEq/L aveau un risc cu 50% mai mare de a fi biologic mai în vârstă și un risc cu 21% mai mare de a muri prematur. Pe de altă parte, adulții cu niveluri de sodiu seric între 138 și 140 mEq/L au avut cel mai mic risc de a dezvolta boli cronice. Studiul nu a avut informații despre câtă apă au băut participanții.

„Acest studiu adaugă dovezi observaționale care întăresc potențialele beneficii pe termen lung ale îmbunătățirii hidratării asupra reducerilor rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate, inclusiv mortalitatea”, a declarat Dr. Howard Sesso, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School și epidemiolog asociat la Brigham and Women’s Hospital din Boston pentru CNN.

Cu toate acestea, „ar fi fost frumos să se combine definiția lor de hidratare, bazată doar pe nivelurile de sodiu seric, cu datele reale privind aportul de lichide din cohorta ARIC”, a adăugat Sesso.

Vârsta biologică a fost determinată de biomarkeri care măsoară performanța diferitelor sisteme și procese de organe, inclusiv biomarkeri cardiovasculari, renali, respiratori, metabolici, imunitari și inflamatori.

Nivelurile ridicate de sodiu seric nu au fost singurul factor asociat cu riscul de boală, de deces timpuriu și de îmbătrânire mai rapidă – riscul a fost, de asemenea, mai mare în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de sodiu seric.

Această constatare este în concordanță cu rapoartele anterioare privind creșterea mortalității și a bolilor cardiovasculare la persoanele cu niveluri regulate scăzute de sodiu, care au fost atribuite bolilor care cauzează probleme cu electroliții, au declarat autorii.

Studiul a analizat participanții pe o perioadă lungă de timp, dar constatările nu dovedesc o relație de cauzalitate între nivelurile serice de sodiu și aceste rezultate de sănătate, au spus autorii. Sunt necesare studii suplimentare, au adăugat ei, dar constatările pot ajuta medicii să identifice și să îndrume pacienții cu risc.

„Persoanele al căror sodiu seric este de 142 mEq/L sau mai mare ar beneficia de evaluarea aportului de lichide”, a spus Dmitrieva.

Sesso a remarcat că studiul nu a abordat cu fermitate îmbătrânirea accelerată, „care este un concept complicat pe care abia începem să îl înțelegem”.

„Două motive cheie stau la baza acestui lucru”, a spus Sesso. Autorii studiului „s-au bazat pe o combinație de 15 măsuri pentru îmbătrânirea accelerată, dar aceasta este una dintre multele definiții existente, pentru care nu există un consens. În al doilea rând, datele lor privind hidratarea și îmbătrânirea accelerată au fost un „instantaneu” în timp, așa că nu avem cum să înțelegem cauza și efectul”.

Aproximativ jumătate dintre oamenii din întreaga lume nu respectă recomandările privind aportul zilnic total de apă, potrivit mai multor studii pe care le-au citat autorii noii cercetări.

„La nivel global, acest lucru poate avea un mare impact”, a declarat Dmitrieva într-un comunicat de presă. „Scăderea conținutului de apă din organism este cel mai frecvent factor care crește conținutul de sodiu seric, motiv pentru care rezultatele sugerează că menținerea unei bune hidratări poate încetini procesul de îmbătrânire și poate preveni sau întârzia bolile cronice.”

Nivelul nostru de sodiu seric este influențat de aportul de lichide din apă, alte lichide și fructe și legume cu un conținut ridicat de apă.

„Cea mai impresionantă constatare este că acest risc (pentru bolile cronice și îmbătrânire) este evident chiar și la persoanele care au niveluri serice de sodiu care se află la capătul superior al „intervalului normal””, a declarat doctorul Richard Johnson, profesor la Școala de Medicină a Universității din Colorado pentru CNN.

„Acest lucru pune la îndoială întrebarea despre ce este cu adevărat normal și susține conceptul că, ca populație, probabil că nu bem suficientă apă”.

Mai mult de 50% din corpul uman este alcătuit din apă, care este, de asemenea, necesară pentru mai multe funcții, inclusiv pentru a digera alimentele, a crea hormoni și neurotransmițători și a livra oxigen în tot corpul, potrivit Clinicii Cleveland.

Academia Națională de Medicină din SUA (cunoscută anterior sub numele de Institutul de Medicină) recomandă ca femeile să consume zilnic 2,7 litri de lichide, iar bărbații să bea 3,7 litri zilnic. Această recomandare include toate lichidele și alimentele bogate în apă, cum ar fi fructele, legumele și supele. Deoarece raportul mediu de aport de apă dintre lichide și alimente este de aproximativ 80:20, aceasta înseamnă o cantitate zilnică de 9 căni pentru femei și 12 ½ căni pentru bărbați.

Persoanele cu afecțiuni de sănătate ar trebui să discute cu medicul lor despre cât de mult aport de lichide este potrivit pentru ele.

„Scopul este de a ne asigura că pacienții iau suficiente lichide, evaluând în același timp factorii, cum ar fi medicamentele, care pot duce la pierderea de lichide”, a declarat coautorul studiului, Dr. Manfred Boehm, director al Laboratorului de Medicină Regenerativă Cardiovasculară, într-un comunicat de presă. „De asemenea, este posibil ca medicii să fie nevoiți să se raporteze la planul de tratament actual al pacientului, cum ar fi limitarea aportului de lichide în cazul insuficienței cardiace”.