Studiu IRES, de Ziua Pământului: Trei sferturi dintre români au sesizat efecte ale fenomenului încălzirii globale în România / Prețul ridicat este principala barieră cu privire la achiziția unui autoturism electric / Problema cea mai stringentă cu care se confruntă lumea, în opinia celor mai mulți: sărăcia, lipsa mâncării și a apei potabile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Subiectul schimăbrilor climatice este, cu fiecare an, tot mai mult prezent în atenția publică. Încă din anul 2019, IRES a dezvoltat un studiu pentru a evalua atât cunoștințele, dar și preocuparea românilor alături de comportamentele lor față de temele care se circumscriu conceptului de schimbări climatice.

Studiul IRRS este realizat din doi în doi ani, iar ediția 2023 a fost realizată pentru a marca Ziua Pământului (22 aprilie), înțelegând să contribuim astefel la eforturile de conștientizare a problematicii schimbărilor climatice și a nevoilor de intervenție la nivel instituțional, organizațional, dar și individual.

•  8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea, azi, dar 13% văd fenomenul ca problemă majoră în următorii 20 de ani.
•  Patru din 10 respondenți asociază conceptul de încălzire globală cu ideea de „creștere a temperaturilor”.
• 76% dintre intervievați consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă.
• Trei sferturi dintre români au sesizat efecte ale fenomenului încălzirii globale în România.
• Aproape trei sferturi dintre respondenți cred despre România că este poluată.
• Tăierea arborilor și alături de numărul mare de autovehicule existente în țară sunt identificați de către participanții la acest studiu ca fiind principalii factori care contribuie la fenomenul încălzirii globale, așa cum este acesta resimțit în România.
• 44% dintre intervievați spun că au participat cel puțin o dată la o campanie de ecologizare, iar 42% la împăduriri pe bază de voluntariat.
•  Aproape unul din cinci respondenți din zece declară că a donat bani pentru o cauză de protecție a mediului.
• Jumătate dintre respondenți nu sunt dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală.
• Două treimi dintre respondenți spun că, în acest moment, colectează selectiv toate deșeurile din gospodăria lor, iar un sfert colectează selectiv doar o parte dintre acestea.
• Prețul ridicat este principala barieră cu privire la achiziția unui autoturism electric.

Războiul din Ucraina a modificat, în mod semnificativ, percepțiile românilor cu privire la amenințările asupra lumii: conflictele armate sau războiul global reprezintă, în viziunea unui sfert dintre români, cea mai importantă problemă a lumii, în prezent, iar pentru o cincime dintre ei va reprezenta o problemă și în următorii 20 de ani. În urmă cu doi ani, în august 2011, doar 1% dintre participanții la studiu credeau că războiul reprezintă o problemă pentru lumea în care trăim și 3% credeau că va reprezenta o problemă pentru următorii 20 de ani.

Problema cea mai stringentă cu care se confruntă lumea, în prezent, este, în opinia celor mai mulți dintre români (33%) sărăcia, lipsa mâncării și a apei potabile. Pentru următorii 20 de ani, această problemă mai este văzută ca fiind cea mai importantă de numai 20% dintre participanții la sondaj.

În timp ce doar 8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea, azi, procentul celor care văd acest fenomen drept problema majoră a lumii în următorii 20 de ani crește la 13%.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.076 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%

Perioada realizării anchetei: 27 martie – 4 aprilie 2023

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Beneficiarul studiului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat