G4Media.ro

☰

Studiu: Combinația de hidroxiclorochină cu azithromycin, unul dintre cele patru tratamente-candidat globale…

Studiu: Combinația de hidroxiclorochină cu azithromycin, unul dintre cele patru tratamente-candidat globale împotriva coronavirusului, nu are efecte pozitive

Articole • 22 Aprilie 2020 • • 18 comentarii

(Articol actualizat) Un studiu realizat și publicat în SUA, fără evaluare colegială (peer review), arată că o combinație între hidroxiclorochină (un medicament împotriva malariei) și antibioticul azithromycin, utilizată drept tratament – candidat într-un program global al OMS, nu are efecte benefice asupra pacienților infectați cu coronavirus, transmit National Public Radio și CNN.

Specialiștii au arătat că utilizarea combinației este contraindicată din cauza potențialelor toxicități care duc la creșterea riscului de afecțiuni cardiace, potrivit NPR.

Procentul pacienților tratați cu hidroxiclorochină și azithromycin care au avut nevoie de ventilare mecanică este identic cu cel al pacienților netratați, arată studiul. Mai mult: pacienții astfel tratați au avut rate de deces mai mari, potrivit CNN.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

TN SITE Satoshi artist în Europa 10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Studiul a fost realizat pe 368 pacienți din rețeaua medicală a Administrației Sanitare a Veteranilor din SUA și a fost publicat pe portalul medrxiv.org. Studiul a fost finanțat de Institutul Național de Sănătate din SUA și University of Virginia.

În ceea ce privește utilizarea hidroxiclorochină sau a clorochinei fără combinații cu alte medicamente, comitetul a concluzionat că ”nu există suficiente date pentru a recomanda utilizarea sau neutilizarea”. Aceeași concluzie este valabilă și pentru remdesivir.

Hidroxiclorochina a fost introdusă în programul OMS numit ”Solidarity Trial”, alături de alte trei medicamente sau combinații de medicamente, după ce un studiu publicat în International Journal of Antimicrobial Agents și realizat de cercetători de la două universități din Marseille arăta că un număr de pacienți infectați cu coronavirus au răspuns la tratamentul cu o combinație între un medicament împotriva malariei (hydroxychlorochină) și un antibiotic (azithromycin).

Tratamentul cu hidroxiclorochină a fost promovat intens de reputatul medic francez Dider Raoult, șeful Institutului de Boli Infecțioase din Marseille, și a divizat comunitatea științifică din Franța. Dider Raoult a admis că studiul pe care își bazează tratamentul nu a avut un grup de control, dar și-a apărat decizia spunând că ”într-o situație de război nu ar fi etic să nu administrăm medicamentul. Dacă ar fi fost vorba despre un medicament nou, nu aș fi procedat așa, dar în acest caz sunt molecule deja cunoscute”.

Hidroxiclorochina a fost introdusă și în protocolul de tratament din România pentru pacienții infectați cu hidroxiclorochină. Protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 care produce boala COVID-19, emis de Ministerul Sănătăţii, a fost publicat pe 24 martie în Monitorul Oficial.

Articolul nu a fost verificat de comitetul de lectură independent, obligatoriu înainte de a fi publicat de reviste de de specialitate. De remarcat tendința în expansiune de a face disponibile online manuscrise a caror validitate științifică nu a fost încă verificată de comitete de lectură independente și care pot fi la originea unor dezinformări, așa cum a fost articolul care pretindea că noul coronavirus are inserturi HIV adăugate, probabil, de om. Acel articol a fost ulterior retras chiar de autorii săi.

Foto: Pexels

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

18 comentarii

  1. E PLAQUENIL. Mi s-ar parea normal sa se mentioneze in articol ca Hidroxiclorochina este ingredientul activ al Plaqenil-ului, care se cumpara la greu in Romania in perioada asta. Ca probabil nu va sta toata lumea sa caute pe net ingredientul activ, si va trece usor cu vederea, insa daca citesc Plaquenil le va atrage atentia altfel.

    E drept, prin mentionare e posibil sa aiba de pierdut producatorii medicamentului, dar asta e.. Pacientul ar trebui sa fie mai important.

    • Nu se cumpara pentru ca:
      1. nu se mai gaseste demult in farmacii, unde era adus doar in cantitati mici
      2. se administreaza aproape intotdeauna sub supraveghere medicala, adica in spital, tocmai din cauza efectelor secundare asupra ritmului cardiac.

  2. Pai de ce sa recomanzi Plaquenil cand nu poti sa scoti profit din el, cand poti recomanda Remdesivir care e de 500 de ori mai scump:)?

  3. Daca e dat prima data pe CNN si nu are numar de inregistrare intr-o publicatie stiintifica, e probabil doar propaganda anti-Trump.

    • 🙂 si pe patul de moarte ar fi capabili de orice mizerie doar ca sa se dovedeasca anti Trump ! Nu e doar o o tulburare de personalitate temporana caracterizată prin disprețul patologic al subiectului … sunt bolnavi… desigur Hidroxiclorochina n-ar putea sa le folosesca, au nevoie de cu totul alt tratament !!!

  4. Deci, 4-5000 de vindecati de Didier Raoult cu Hidroxiclorochina nu conteaza! Pana una alta este dezinformare clara! Hidroxiclorochina este 2-3 lei tableta, alte medicamente 2-3 mii de dolari tratamentul!!!

  5. N-are. Singurele care functioneaza sunt antiviralele, si in Romania s-au dat la Timisoara initial medicamente folosite pentru HIV, dupa toata lumea vroia sa se trateze acolo asa ca au trecut pe tratamentul pentru sclavi, adica cu Hidroxiclorochina, care in unele cazuri te aduce in stari de care pana si virusul se satura si inceteaza sa se mai replice, in rest se dau probabil ca sa uiti de situatia in care esti, ai atatea efecte secundare ca uiti de coronavirus.

    Sa speram ca o sa aduca Remdesivir, dar presimt ca acestea vor fi limitate, ca noi n-avem bani sa cumparam patentul asa ca se vor trata in functie de prioritate: parlamentari, alti politicieni, rude de politicieni, ‘oameni de afaceri’, rude ale oamenilor de afaceri, oameni ‘cu relatii’, oameni cu bani, batrani, adulti, copii.

    Un exemplu recent este IPS Pimen, care a fost dus de urgenta la Bucuresti, in loc sa fie tratat cu restul sclavilor la Suceava.

    Daca voi credeti bazaconiile care le spune Tataru pe la televizor, traiti degeaba, si cu plasma a fost un mare fas, au tot laudat tratamentul ca sa ne zica aseara ca de fapt e un studiu si ca o sa vedem cand/daca se mai implementeaza. Daca voi credeti ca Boris Johnson, nevasta lui Trudeau si Printul Charles au primit Hidroxiclorochina atunci iar traiti degeaba.

    Ma rog, norocul nostru e ca virusul asta nu e asa mortal, eu imi fac griji pentru urmatorul, pentru ca tocmai mi-am dat seama ca sunt un sclav.

    • Daaaa, Remdesivir este pentru boieriiiii! In concluzie este destept cine da 3000$ pe un tratament cu Remdesivir… Cei cu Plaquenil este prosti! :))) Georgica, eati angajat in domeniul farma sau domenii conexe???

    • Pentru Domnul Mihaescu, o intrebare:
      Ati avut curiozitatea sa mergeti un click mai departe si sa vedeti care sunt recomandarile de care vorbiti in titlu : https://covid19treatmentguidelines.nih.gov/therapeutic-options-under-investigation/
      Veti vedea cu uimire ca NIH NU este NCI PENTRU NICI IMPOTRIVA utilizarii cloroquinei pentru ca nu exista inca destule date din studii clinice pentru asta.
      Veti constata cu groaza ca aceeasi comisie nu este nici pentru nici impotriva utilizarii REMDESIVIR, medicamentul pe care il promoveaza G4 in alte articole, din aceleasi motive ale lipsei datelor
      Veti intelege poate de ce acea comisie recomanda folosirea chloroquinei cu azythromicina numai in cadrul studiilor clinice.
      Daca mergeati doua click-uri mai departe, ati fi dat peste renumitul studiu despre care faceti vorbire in pateticul titlu al articolului dvs:
      https://www.medrxiv.org/ si apoi : https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.04.16.20065920v1.full.pdf
      In capul primei pagini sta scris:
      Caution: Preprints are preliminary reports of work that have not been certified by peer review. They should not be relied on to guide clinical practice or health-related behavior and should not be reported in news media as established information.

      Daca sunteti sincer interesat, veti intelege ca niciodata NIH NU isi va baza recomandarile pe publicatiile de pe acest site, exact dupa cum avertizeaza proprietarii site-ului.
      Daca sunteti animat de o datorie de informare corecta a publicului dvs, trebuie mai intai ca dvs sa fiti corect informat . 3 minute de studiu suplimentare v-ar fi informat ca acest studiu a fost propus catre publicare catre NEJM si nu a fost, cel putin pana acum, acceptat.
      Ar fi corect sa va revedeti articolul in cazul foarte probabil in care sunteti cu adevarat interesat de soarta unor bieti bolnavi si mai putin de numarul de click-uri pe care le strange un titlu atat de manipulator ca acela al articolului dvs. Cui serveste articolul dvs, à propos?

  6. E publicat / postat undeva studiul asta? sau e doar stirea de pe CNN si NPR? Chiar daca e fara peer review dati-ne link-ul, ca isi face fiecare pt. sine review-ul propriu.

  7. ok, deci situatia esta urmatoarea:
    https://covid19treatmentguidelines.nih.gov/ iar sectiunea de interes este https://covid19treatmentguidelines.nih.gov/therapeutic-options-under-investigation/ . cateva extrase:
    – At present, no drug has been proven to be safe and effective for treating COVID-19.
    – There are insufficient clinical data to recommend either for or against using chloroquine or hydroxychloroquine for the treatment of COVID-19 (AIII).
    If chloroquine or hydroxychloroquine is used, clinicians should monitor the patient for adverse effects, especially prolonged QTc interval (AIII).
    – There are insufficient clinical data to recommend either for or against using the investigational antiviral drug remdesivir for the treatment of COVID-19 (AIII).
    – Except in the context of a clinical trial, the COVID-19 Treatment Guidelines Panel (the Panel) recommends against the use of the following drugs for the treatment of COVID-19:
    The combination of hydroxychloroquine plus azithromycin (AIII) because of the potential for toxicities.
    Lopinavir/ritonavir (AI) or other HIV protease inhibitors (AIII) because of unfavorable pharmacodynamics and negative clinical trial data.

    Am pus si remdesivir si medicamentele impotriva hiv pentru ca am vazut commenturi ca de fapt remdesivir e promovat din considerente financiare in detrimentul hcq. uite ca nu e.
    Ce sa intelegem din recomandarea nih? pai exact realitatea – pana in momentul de fata nu avem niciun studiu serios care sa demonstreze eficatitatea vreunui tip de tratament impotriva sars2! asta e realitatea, e cruda dar trebuie sa o acceptam.
    DAR, la fel, nu exista niciun studiu serios care sa demonstreze ca hcq+azt sau remdesivir nu sunt eficiente. semnale pozitive exista insa mai dureaza cel putin o luna pana o sa avem un rct facut ok (speram ca pe remdesivir, pe hcq probabil cel mai devreme la toamna/iarna din pacate).
    asa ca suntem in situatia in care se indoapa bolnavii cu medicamente sperand ca acestea vor functiona.
    ce ar trebui facut, sa asteptam studii serioase mai intai? teoretic asa ar trebui insa e extrem de greu de luat astfel de decizii. pentru ca pe culturi celulare si hcq si remdesivir au actiune eficienta dovedita. dar, nu stim inca ce doza ar trebui utilizata la oameni astfel incat concentratia eficienta sa fie atinsa si in acelasi timp efectele secundare sa fie acceptabile.
    Dar, sa nu uitam ca in alte afectiuni se utilizeaza medicamente mult mai nocive comparativ cu remdesivir si hcq. de exemplu cancer. este o balanta beneficiu/efecte adverse care trebuie evaluata cu mare atentie de catre doctor si aceasta balanta depinde de fiecare caz in parte

    • bug, este clar: articol de kkt scris pentru dezinformare!

    • @Andrei cam …. da. dar trebuie sa tinem cont de faptul ca autorul articolului e paralel cu domeniul medical. ar trebui facut review la astfel de articole de cineva cu knowledge in domeniu inainte de publicare…. pentru ca pot sa provoace panica sau sperante false ….

  8. vezi daca nu ai invatat in scoala ce patesti? te-ai pierdut total in furtuna asta de informatii, foarte multe false, altele initial adevarate dar traduse gresit de redactori la fel de analfabeti. poate acum realizezi de ce este important sa inveti in scoala. notiunile de biologie, chimie si fizica din liceu + putin research suplimentar sunt suficiente pentru a filtra news-urile legate de acest virus. dar daca nu le ai, asta e, nu o sa intelegi absolut nimic si vei lua in brate teoria conspiratiei. e un refugiu excelent pentru prostovani.

  9. Am o noua intrebare pentru dvs. Domnule Mihaescu.
    Ce spuneti, merita un articol pe site -ul G4? Este o stire de astazi despre molecula dvs preferata, remdesivir:
    Financial Times: https://www.ft.com/content/0a4872d1-4cac-4040-846f-ce32daa09d99
    Al Jaazera: https://www.aljazeera.com/ajimpact/gilead-coronavirus-drug-fails-trial-ft-200423174416180.html
    BBC: https://www.bbc.com/news/world-52406261
    Altfel spus: “Gilead’s coronavirus drug fails in first trial”
    Dupa cum ne asteptam , CNN, pastreaza liniste totala despre aceasta stire, nu are rost sa asteptati publicarea ei alcool.
    E o veste proasta pentru toata lumea.
    À propos, stiti ce mai ramane in speranta bietilor pacienti de COVID19? Sa speram ca trialurile clinice in curs va vor face sa regretati afirmatia din titlu.

  10. Scuze pentru greseala de dactilografiere, e ‘publicarea ei acolo’ si nu ‘alcool’….citeam nedumerit ce scria mai sus Dl Mistreteanu despre alcool… Comentariul lui Bug e foarte potrivit.