Aproximativ 3.760 de tone de plastic plutesc în Marea Mediterană, conform unui model dezvoltat de o echipă de cercetători greci cu scopul de a monitoriza rutele şi destinaţiile acestui material ajuns în ape, relatează Agerpres, conform EFE.

Studiul, publicat luni în „Frontiers in Marine Science” şi semnat de Institutul de Oceanografie din cadrul Centrului Elen pentru Cercetări Marine (HCMR) şi Departamentul de Biologie de la Universitatea Naţională din Atena, a constatat că în Marea Mediterană ”plutesc în prezent un număr impresionant de micro şi macroparticule de plastic”.

Potrivit modelului aplicat, cantitatea totală de materiale plastice care se îndreaptă anual spre această mare este de aproximativ 17.600 de tone, dintre care 3.760 plutesc în prezent în apele ei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Din totalul materialelor plastice care ajung în această mare, 84% sfârşesc pe plaje, iar restul de 16% rămân în coloana de apă sau pe solul marin.

Producţia globală de plastic a crescut în fiecare an începând din anii ’50, în 2019 fiind produse 368 de milioane de tone, şi se estimează că peste 250.000 de tone de deşeuri de plastic plutesc în prezent în oceanele lumii.

Marea Mediterană este considerată un punct de interes în ceea ce priveşte poluarea cu plastic, probabil ca urmare a coastelor sale dens populate, a pescuitului, transportului maritim, turismului şi fluxului limitat al apelor de suprafaţă către Oceanul Atlantic.

Modelul creat de cercetători a realizat o simulare pentru perioada 2010-2017, luând în calcul materialele plastice din surse terestre, precum râurile şi oraşele costiere şi procesele importante de dispersie, cum ar fi scufundarea, vântul şi curenţii marini. Astfel, modelul a demonstrat o ”capacitate rezonabilă” de a reproduce distribuţia materialelor plastice în mediul marin şi poate fi utilizat pentru a evalua starea actuală a poluării şi impactul acţiunilor viitoare de curăţare şi a planurilor de management, potrivit autorului principal al documentului, Kostas Tsiaras.

Surse de microparticule de plastic – precum staţiile de epurare – au fost identificate în principal în apropierea oraşelor metropolitane şi a zonelor foarte populate de pe coastele Franţei, Spaniei şi Italiei.

Cele mai mari fragmente de microplastic (sub 5 mm) au fost găsite în zone cu cantităţi mari de ape uzate netratate, cum ar fi coastele Greciei şi Turciei. La rândul lor, fragmentele de macroplastic (peste 5 mm) erau abundente în zone cu o contribuţie importantă a râurilor, precum coastele Algeriei, Albaniei şi Turciei şi în apropierea oraşelor metropolitane şi a coastelor foarte populate, cum ar fi cele ale Spaniei, Franţei şi Italiei.

Sursa foto: Arhiva/ Twitter / SANA