Stoltenberg: NATO nu îşi poate permite să apară un „vid de securitate” în Arctica / „Ar putea alimenta ambiţiile ruse” / „Observăm un interes în creştere al Chinei faţă de această regiune”

NATO nu îşi poate permite să lase să se instaleze un ”vid de securitate” în Arctica, care face obiectul unei ”competiţii strategice crescânde” cu Rusia, dar şi cu China, a estimat vineri secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, transmite AFP, citată de Agerpres.

”Nu ne putem permite un vid de securitate în Marele Nord. Aceasta ar putea alimenta ambiţiile ruse, ar expune NATO şi ar spori riscul unor neînţelegeri”, a spus Stoltenberg în timpul unei vizite la baza Bardufoss, nordul Norvegiei, unde au loc importante exerciţii militare.

Într-o conferinţă de presă, fostul premier norvegian, al cărui mandat la conducerea Alianţei Nord-Atlantice a fost prelungit joi cu un an, până la 30 septembrie 2023, din cauza invaziei ruse în Ucraina, a remarcat că în ultimii ani Rusia şi-a intensificat activităţile militare în regiunea arctică.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Moscova şi-a modernizat vechile baze şi a construit unele noi în Arctica, afişându-şi în mod deschis ambiţia de a fi un actor dominant în regiune.

De cealaltă parte a frontierei cu Norvegia, peninsula rusă Kola găzduieşte în special puternica Flotă Nordică, o concentrare enormă de arme nucleare şi nenumărate instalaţii militare.

”Observăm de asemenea un interes în creştere al Chinei faţă de această regiune”, a precizat Stoltenberg, care a adăugat că Beijingul are ambiţia de a-şi stabili o prezenţă în Arctica.

”Pentru toate aceste motive, Marele Nord este o regiune de importanţă esenţială pentru toţi aliaţii. Iată de ce NATO şi-a sporit prezenţa militară în nord”, a spus el.

La 14 martie, în Norvegia au început exerciţiile Cold Response 2022, la care participă 30.000 de soldaţi din 25 de ţări NATO, dar şi din Suedia şi Finlanda, doi parteneri apropiaţi ai Alianţei, pe fondul crizei dintre Occident şi Rusia legate de războiul din Ucraina.

Planificate de aproape opt luni, exerciţiile Cold Response 2022 vizează testarea capacităţii Norvegiei de a primi întăriri străine în cazul unei agresiuni din partea unei ţări terţe, în virtutea articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Organizate o dată la doi ani, aceste manevre maritime, aeriene, amfibii şi terestre se desfăşoară pe mari porţiuni ale teritoriului norvegian, inclusiv în zona arctică, însă la câteva sute de kilometri de frontiera ruso-norvegiană.

Rusia a declinat propunerea de a trimite observatori la aceste exerciţii.

”Noi regretăm că Rusia nu ne invită niciodată să participăm la o observare şi o inspectare obligatorie a exerciţiior ei”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Desfăşurarea militară rusă care a precedat invadarea Ucrainei a fost ”deghizată în exerciţii” înainte de a deveni ”brusc un război în toată puterea cuvântului”, a încheiat înaltul oficial aliat.

Sursa foto: NATO.int