UPDATE Bloomberg: SUA solicită României să îi permită candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai / Ministerul de Externe susține că nu au existat discuții sau intervenții ale oficialilor SUA în legătură cu un candidat sau cu procesul electoral din România

UPDATE ora 14,00 Într-un răspuns pentru G4Media, reprezentanții Ministerului de Externe (MAE) au ținut să precizeze că administrația SUA nu a intervenit în mod expres în legătură cu un candidat la alegerile prezidențiale din România.

„Am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media. Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România.

România și Europa rămân angajate ferm față de democrație și libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică și un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun.

România susține nevoia de a ne consolida propriile forțe, de a ne asuma mai multă responsabilitate ca europeni dar și ca parteneri strategici ai SUA. Acest lucru include reziliența instituțiilor democratice, libertăților fundamentale și integritatea alegerilor și a spațiului informational”, se arată în mesajul MAE.

Știrea inițială

Autoritățile române se luptă sub o presiune intensă din partea administrației președintelui Donald Trump pentru a se asigura că campania unui candidat de extremă dreapta se poate desfășura nestingherită până la alegerile din mai, potrivit Bloomberg.

În ultimele zile, în cadrul întâlnirilor private cu omologii români, oficialii americani s-au concentrat aproape exclusiv pe vot, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu, un campion al lui Trump care a denunțat NATO și l-a lăudat pe Vladimir Putin, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile care au făcut declarațiile sub rezerva anonimatului.

Insistența echipei Trump asupra crizei politice din România a fost pusă în evidență de vicepreședintele JD Vance, care a folosit un discurs la München săptămâna trecută pentru a critica decizia României din decembrie de a anula un vot prezidențial, după ce oficialii de securitate au stabilit că interferența rusă l-a ajutat pe Georgescu să obțină o victorie uimitoare în primul tur pe 24 noiembrie.

Oficialii de la București au fost prinși cu garda jos de atacul lui Vance la Conferința de Securitate de la Munchen de vineri, în care acesta a condamnat liderii europeni pentru marginalizarea grupurilor de dreapta, și au fost dezorientați de insistența SUA cu privire la Georgescu, a declarat unul dintre oficiali.

Repercusiunile victoriei repurtate de Georgescu și decizia Curții Constituționale de a anula alegerile au devenit un punct de adunare pentru extrema dreaptă din Europa. În timp ce autoritățile române se pregătesc pentru repetarea alegerilor prezidențiale în luna mai, vicepreședintele J.D. Vance a catalogat hotărârea ca fiind un exemplu al puterilor care reprimă ascensiunea politică a grupurilor populiste.

La conferința de la München au avut loc schimburi de opinii între ministrul român de externe Emil Hurezeanu și trimișii lui Trump, Keith Kellogg și Richard Grenell. Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit cu Vance la un summit privind inteligența artificială la Paris la începutul acestei luni.

Dincolo de acestea și de alte puncte de contact, guvernul de la București s-a străduit să deschidă un canal susținut de comunicare cu administrația Trump, cu ajutorul căruia ar putea atenua îngrijorările legate de repetarea alegerilor prezidențiale, a declarat persoana respectivă.

Împotriva Europei

Georgescu, un fost inginer agronom în vârstă de 62 de ani, a fost cotat cu o singură cifră până când o campanie pe rețelele de socializare care a inclus videoclipuri TikTok de înaltă calitate l-a ajutat să obțină o victorie șocantă în primul tur în noiembrie. Rezultatul a fost însă anulat în urma deciziei Curții Constituționale, care a invocat constatări conform cărora campania digitală a fost sprijinită de ajutoare externe.

Georgescu rămâne candidatul principal pentru scrutinul din mai – și a fost susținut de criticile sale stridente privind anularea ca fiind o „lovitură de stat” sprijinită de Bruxelles. În timp ce se speculează dacă i s-ar putea interzice să candideze, sondajele arată că un număr semnificativ de români au o părere negativă despre decizia instanței.

Vance, al cărui discurs de la Munchen abia a menționat securitatea europeană sau războiul din Ucraina, a declarat că hotărârea instanței s-a bazat pe informații „slabe” – și a pus în discuție stabilitatea instituțiilor democratice din România.

„Dacă democrația ta poate fi distrusă cu câteva mii de dolari în publicitate dintr-o țară străină, atunci ea nu a fost foarte puternică pentru început”, a declarat vineri vicepreședintele american.

Premierul Marcel Ciolacu, care a declarat că România s-a angajat să organizeze „alegeri libere și corecte”, l-a îndemnat pe președintele interimar al României să convoace o reuniune a celui mai înalt organism de securitate al țării pentru a discuta despre discurs și despre scrutinul din țară.

Țara de la Marea Neagră, care are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toate statele membre ale Uniunii Europene și care a fost un susținător ferm al eforturilor Occidentului de a sprijini Kievul, se luptă să se adapteze la schimbarea lui Trump.

Frustrarea alegătorilor

La fel ca omologii din UE, oficialii guvernamentali de la București se tem că manevrele agresive din partea Washingtonului și interferența directă în procesul electoral ar putea duce la o ruptură a relațiilor cu un aliat crucial, a declarat unul dintre oficiali. România găzduiește mii de trupe la o bază NATO poziționată pentru a proteja flancul estic al Europei.

La o zi după discursul lui Vance, cancelarul Olaf Scholz a condamnat deschiderea acestuia către extrema dreaptă a Germaniei ca fiind o intervenție directă, cu puțin peste o săptămână înainte ca germanii să meargă la urne pe 23 februarie. După discursul său de la München, vicepreședintele s-a întâlnit în capitala Bavariei cu Alice Weidel, co-lider al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.

„Nu vom accepta ca persoane din afară să intervină în democrația noastră, în alegerile noastre, în formarea democratică a opiniilor în favoarea acestui partid”, a declarat Scholz la aceeași conferință. „Asta nu se face – cu siguranță nu între prieteni și aliați”.

Miliardarul Elon Musk, aliat al lui Trump, l-a încurajat, de asemenea, pe candidat. El a prezentat marți o postare pe platforma sa X, citându-l pe Georgescu, care a promis să interzică organizațiile legate de filantropul George Soros dacă va deveni președinte.

„România își merită propria suveranitate”, a declarat Musk, care a stârnit indignare pentru sprijinul său deschis față de grupuri precum AfD din Germania.

Campania lui Georgescu și împuterniciții săi fac obiectul unei serii de investigații după ce candidatul a declarat că nu a primit nicio finanțare pentru campania sa prezidențială. Orice decizie privind validitatea candidaturii sale ar urma să fie luată de biroul electoral și de o instanță care să evalueze dacă acesta îndeplinește criteriile pentru a candida.

Dar sistemul judiciar, care este plin de persoane numite de partidele politice, este considerat de mulți români ca fiind politizat și corupt.

Georgescu a exploatat frustrarea alegătorilor cu privire la corupție și sărăcie – și a împărtășit multe dintre teoriile conspirației îmbrățișate de extrema dreaptă. Într-un interviu podcast de luna trecută cu provocatorul american de dreapta Alex Jones, candidatul a declarat că anularea alegerilor a fost „ordonată din străinătate și implementată de sistemul globalist”.