G4Media.ro

Statele care contribuie net resping planurile bugetare ale UE

Statele care contribuie net resping planurile bugetare ale UE

Statele care contribuie net au respins ultima propunere privind bugetul UE pe şapte ani, făcută vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Propunerea survine înaintea unei reuniuni cruciale de joi (20 februarie) şi e foarte similară ultimelor planuri avansate de preşedinţia finlandeză a UE în privinţa cheltuielilor în general.

Pentru primul buget UE post-Brexit, Michel a propus 1,074% din PIB-ul UE, peste un trilion de euro, care în termeni de plăţi reale e echivalent cu 1,06 din PIB-ul UE.

E totuşi mai mult decât 1% propus de Germania, Olanda, Danemarca, Suedia şi Austria – toate contribuind net la bugetul UE, care acum are o gaură de 12 miliarde de euro din cauza părăsirii blocului de către Regatul Unit.

Scriind şi în numele Olandei, Danemarcei şi Suediei, într-un editorial în Financial Times, premierul austriac Sebastian Kurz a argumentat că o UE mai mică necesită un buget mai mic.

„Acum că avem o uniune mai mică, de 27 de state membre, trebuie pur şi simplu să ne croim haina în funcţie de câtă stofă avem. Abordarea responsabilă este în această situaţie să stabilim priorităţi în interesul contribuabililor noştri”, a scris Kurz.

Adună, scade

Însă cifra totală nu este singura chestiune care le preocupă pe cele patru ţări „frugale”.

Michel a adăugat mai multe fonduri, 6 miliarde de euro, la politica de coeziune menită a ajuta regiunile mai sărace şi a mai redirecţionat încă un pic de la regiunile înfloritoare spre cele mai puţin dezvoltate.

Noua propunere ar conferi totodată mai multă flexibilitate statelor membre în privinţa modului în care pot cheltui banii.

Dar, alături de politica agricolă, subvenţiile UE încă mai reprezintă cea mai mare parte a bugetului, în vreme ce statele care contribuie net argumentează că mai mulţi bani ar trebui rezervaţi pentru noile provocări, cum sunt digitalizarea, clima şi securitatea.

„E crucial pentru legitimitatea UE să concentrăm o proporţie semnificativ mai mare a bugetului pentru întâmpinarea provocărilor zilei de azi: stimularea unei economii inovatoare şi competitive, lupta contra schimbării climei, migraţia şi securitatea”, a scris Kurz.

Propunerea lui Michel ar reduce fondurile pentru migraţie şi apărare. El a tăiat şi de la politica agricolă, lucru care constituie o linie roşie pentru Franţa şi alte câteva state membre. Cu toate acestea, subvenţiile agricole tot constituie o treime din buget.

Noua propunere include şi Fondul de Tranziţie Justă al Pactului Verde, conţinând 7,5 miliarde de euro pentru susţinerea zonelor în care înverzirea economiei va costa mai mult.

Condiţionare

Fostul premier belgian a propus condiţii mai blânde legate de statul de drept, o concesie făcută unor state membre precum Ungaria şi Polonia, cărora le-ar fi mai uşor să blocheze orice suspendare a fondurilor UE în caz de nereguli.

Propunerea iniţială ambiţioasă a Comisiei ar fi făcut dificil pentru un mic număr de ţări să oprească sancţiunile motivate de „deficienţe” ale statului de drept, care se pot exprima prin îngheţarea fondurilor UE.

Întrebat dacă e vorba de o concesie făcută statelor central-europene, un oficial UE a declarat că „este o tentativă de a aşeza cursorul la mijloc, unde putem găsi un compromis”.

Michel a inclus şi aşa-zise „resurse proprii” în propunerea sa, referindu-se la sume pe care UE însăşi le-ar putea colecta.

Acestea includ o contribuţie naţională bazată pe deşeuri de plastic şi venituri generate de Sistemul de Tranzacţionare a Emisiilor al UE care depăşesc venitul mediu anual per ţară.

Michel a enumerat şi alte posibile viitoare resurse proprii, între care un impozit pe tranzacţii financiare, un impozit digital, un impozit pe carbon la graniţă şi o taxă pe aviaţie.

„Vrem bani înapoi”

Michel a propus menţinerea unui „rabat” total, o corectare financiară introdusă iniţial pentru Regatul Unit, pentru cei mai mari patru contributori, urmând a fi eliminat gradual în următorii şapte ani.

Lucru care i-a iritat pe „cei patru frugali”, care vor să-şi păstreze rabatul.

Kurz a argumentat că acest lucru înseamnă că cele patru state plus Germania vor sfârşi prin a finanţa 75% din plăţile nete către UE.

„Insistăm pe corectări nete permanente pentru prevenirea dezechilibrelor bugetare excesive şi atingerea unui rezultat echitabil, sustenabil”, a scris el.

Comisia şi-a prezentat propunerea iniţială de buget acum aproape doi ani, iar de atunci statele membre s-au proptit mereu mai încăpăţânate pe poziţiile lor.

Michel va încerca să „finalizeze un acord” la reuniunea de joi, a declarat un oficial, când liderii UE se vor târgui pentru prima dată pentru fonduri şi vor dezbate acoperirea golului lăsat de plecarea Regatului Unit.

Ţările care vor menţinerea aceluiaşi nivel al subvenţiilor UE ca în actualul buget şi „cei patru frugali”, care nu vor să se treacă de 1%, marchează o polarizare profundă. Ambele grupuri vor avea de plătit mai mult la bugetul UE.

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat că UE are nevoie de un buget pe măsura ambiţiilor ei.

Articol publicat în Euobserver, preluat via Rador / Autor: Eszter Zalan / Traducerea: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Politicienii astia marunti, niste dandy demni de dispret, discuta discutii despre marele 1 (unu!) procent din PIB-ul. Acesti pigmei politici nu realizeaza ca astfel arunca UE in derizoriu. Si apoi tot ei se dau loviti de evenimentul Brexit. Pai in cheia asta, UE va intra rapid in disolutie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.