Sputnik V provoacă discordie în foștii sateliți sovietici: armă politică sau propagandă?

Vaccinul rusesc Sputnik V a creat o diviziune între țările din fostul bloc estic care depindeau de Moscova, unele considerându-l o binecuvântare, iar altele, un instrument de propagandă pentru Kremlin. Țările din regiune au fost deosebit de afectate de virus și sunt prinse între vaccinul – disponibil acum – de la fostul lor aliat și opoziția Uniunii Europene (UE) față de influența rusă.

Analiștii asigură că disputele sunt în avantajul Rusiei și al eforturilor sale de a semăna discordie în regiune, de la căderea comunismului, cu mai mult de trei decenii în urmă. „Este clar că Sputnik V a devenit un instrument de soft power pentru Rusia”, spune Michal Baranowski, de la German Marshall Fund din Statele Unite. „Scopul politic al strategiei (rusești) este de a diviza Occidentul”, spune Baranowski, care conduce biroul Fundației de la Varșovia.

Slovacia s-a confruntat cu o criză guvernamentală la doar câteva zile după ce a primit primul său lot de vaccin Sputnik V, pe 1 martie. Premierul Igor Matovic a lăudat medicamentul, asigurând că „boala Covid-19 nu știe nimic despre geopolitică”, în timp ce ministrul de externe Ivan Korcok consideră că vaccinul este o „armă de război hibrid”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Vaccinul are o eficiență de 91,6% împotriva coronavirusului, potrivit unui studiu recent, și a fost deja administrat în mai multe țări. Trebuie însă aprobat de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) pentru a putea fi folosit în UE, deși unele țări din est au început deja să îl administreze.

Țări membre ale UE, precum Slovacia, încep să privească spre est, drept consecință a exasperantei lentori cu care Europa a început campania de imunizare cu vaccinurile de la Pfizer-BioNTech, AstraZeneca-Oxford și Moderna. Experții spun că vaccinarea rapidă este singura modalitate de a depăși criza de coronavirus care lovește în mod deosebit țările din Europa Centrală și de Est.

Slovacia și Republica Cehă vecină au înregistrat cele mai mari rate de deces din lume timp de săptămâni întregi, potrivit datelor oficiale, iar spitalele din țările din orbita ex-sovietică sunt pe punctul de sucomba.

Președintele ceh Milos Zeman i-a solicitat aliatului său Vladimir Putin, într-o scrisoare, luna trecută, furnizarea vaccinului Sputnik. „Cred că îmi voi ajuta țara în acest fel”, a spus Zeman.

Când ministrul ceh al Sănătății a refuzat să accepte un vaccin care nu a fost aprobat de EMA, Zeman i-a cerut demisia. „Utilizarea potențială a vaccinului Sputnik V în Republica Cehă a devenit exclusiv o armă politică de luptă politică și propagandă”, spune analistul Jiri Pehe, de la Praga.

El asigură că Rusia are probleme în producerea dozelor de Sputnik pentru nevoile sale și există întrebări cu privire la condițiile în care a fost produs vaccinul. „Dacă Vladimir Putin ar fi avut încredere într-adevăr în vaccin, el ar fi fost primul care l-ar fi făcut, cu fast, dar el îl evită”, spune Pehe.

Analiștii subliniază că Rusia folosește distribuția vaccinului ca instrument politic și de propagandă

Pavel Havlicek, analist la Asociația pentru Afaceri Internaționale din Praga, spune că, între timp, Kremlinul „își freacă mâinile”. „Diplomația rusă a vaccinurilor încearcă în mod clar să submineze încrederea reciprocă și coeziunea în Europa”, a spus el.

Prima și până în prezent singura țară UE care administrează Sputnik V este Ungaria, al cărei ministru de externe, Peter Szijjarto, l-a făcut ​​pentru a-și convinge compatrioții. Premierul Viktor Orban, promotor al relațiilor cu Putin, a primit o doză din vaccinul chinezesc Sinopharm, pe care Ungaria de asemenea a început să-l administreze – fiind prima țară din UE – în februarie.

În altă parte a Europei post-comuniste, Serbia a devenit una dintre țările cu cel mai rapid ritm de vaccinare din lume, apelând la vaccinurile Sputnik și Sinopharm, în timp ce Albania intenționează să înceapă negocierea pentru aprovizionarea cu ambele.

Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia și România, membre ale UE, pe de altă parte, așteaptă aprobarea de către EMA a Sputnik, în timp ce Lituania l-a exclus. De asemenea, Polonia nu intenționează să îl folosească.

„Rusia a atașat în mod clar steagul rusesc la vaccinul Sputnik, iar în Polonia, ceva purtând steagul rusesc nu va fi întâmpinat cu brațele deschise”, spune Baranowski.

Sursa: La Nacion (preluare via Rador)