SONDAJ IRES: La șase luni de la declanșarea războiului, 6 din 10 români urmăresc încă evoluția evenimentelor / 3 din 10 români cred că invazia rusă poate fi justificată / 75% au încredere în capacitatea NATO de a apăra flancul estic

La șase luni de la începerea războiului din Ucraina, 6 din 10 români sunt încă interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este totuși în scădere față de perioada de început a războiului, cu aproape 20% față de luna martie și cu 12% față de luna februarie, arată un sondaj realizat de IRES.

Românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi 28% dintre ei, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12% sau mai rar.

Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 10% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.

Dar dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia, mai arată sondajul IRES.

Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.

Sentimentele asociate războiului

Teama este emoția cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina; aproape unul din trei români (30%) declară că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, puternic resimțite.

De asemenea, sondajul IRES mai prezintă o ierarhie a principalelor temeri ale românilor în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, consecințele concrete ale războiului din Ucraina – fie că vorbim despre consecințele economice, politice, precum și decesele cauzate de război sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate conflictului armat, în timp ce lipsa de siguranță a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă.

Extinderea războiului din Ucraina

Față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.

Aproape jumătate dintre participanții la sondaj (47%) cred că este foarte și destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanșeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenționale, iar unul din trei respondenți (33%) este de părere că ar putea declanșa un război nuclear.

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a-i apăra pe membrii săi din regiune împotriva unui posibil atac al Rusiei este ridicată

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră se menține ridicată: trei sferturi (75%) dintre respondenți manifestându-și încrederea în organizația nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.

Cât va dura războiul din Ucraina?

După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura și anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. Mai optimiști sunt peste un sfert dintre respondenți (29%), aceștia cred totuși că războiul se va termina până la finalul acestui an.

Poate Rusia să justifice invazia în Ucraina?

În timp ce 65% dintre români cred că invazia Ucrainei de către Rusia nu poate fi justificată, 31% cred că poate fi justificată. În ceea ce privește argumentul ”luptei cu nazismul”, invocat de Rusia pentru a-și justifica invazia din 24 februarie, 7 din 10 români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din 10 români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.155 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 17 – 23 august 2022
Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)