G4Media.ro

Slovenia preia preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, pe fondul temerilor în…

Sursa foto: @European Union

Slovenia preia preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, pe fondul temerilor în legătură cu statul de drept și al relațiilor tensionate ale premierului Janez Janša cu instituțiile UE

Slovenia preia joia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care disputele premierului Janez Janša cu Bruxellesul pe subiecte precum statul de drept, cooperarea cu Parchetul European şi libertatea presei stârnesc îngrijorări, comentează AFP.

Este a doua oară când Slovenia, ţară cu două milioane de locuitori, ocupă această poziţie, însă atmosfera este cu totul alta în prezent.

În 2008, Slovenia era considerată un elev model al UE, iar preşedinţia Consiliului din prima jumătate a anului respectiv a fost celebrată ca o piatră de hotar pe drumul independenţei pentru această ţară din fosta Iugoslavie.

Liderul conservator Janez Jansa era şi atunci prim-ministru. Între timp, însă, el s-a distanţat de unele valori liberale, iar detractorii săi îl acuză că imită stilul autoritar al premierului ungar suveranist Viktor Orban, aliat al său.

Printre priorităţile anunţate de Slovenia pentru preşedinţia de şase luni se numără şi summitul privind integrarea Balcanilor de Vest pe care îl va găzdui la toamnă.

Ljubljana speră de asemenea „să întărească rezistenţa UE” în faţa pandemiei de COVID-19, într-un moment în care ţările membre se pregătesc să primească cele 750 de miliarde de euro prevăzute de Bruxelles pentru relansarea economică.

Însă atenţia se va concentra pe un alt punct al programului său: Slovenia promite „întărirea statului de drept şi a valorilor europene”, un subiect care divizează cele 27 de ţări membre.

La summitul UE de săptămâna trecută, Janez Jansa s-a abţinut de la acuzarea omologului său ungar Viktor Orban, aflat sub tirul criticilor pentru o lege considerată homofobă.

Premierul sloven a făcut apel la evitarea „unor noi diviziuni inutile”, în timp ce pe site-ul oficial al preşedinţiei Consiliului UE el promite respectarea „identităţilor naţionale”, un ecou al discursului premierului ungar.

În aceeaşi direcţie, liderul de 62 de ani s-a întâlnit cu şefa partidului de extremă-dreapta Fraţii Italiei, Giorgia Meloni, precum şi cu premierul polonez conservator Mateusz Morawiecki, care este de asemenea ţinta criticilor UE.

Disputele lui Jansa cu Bruxellesul au fost numeroase de la revenirea sa la putere în martie 2020.

Ignorând apelurile la respectarea valorilor europene, el şi-a înmulţit atacurile împotriva jurnaliştilor şi a privat de fonduri publice agenţia naţională de presă STA, calificată drept „ruşine naţională” pentru tonul său considerat prea critic.

În martie, el a întrerupt o videoconferinţă cu eurodeputaţi despre situaţia presei din ţara sa, spunând că este victima cenzurii.

Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RSF) l-a acuzat de „dispreţ” faţă de libertatea presei.

„Suntem îngrijoraţi de riscul ca guvernul sloven să profite de această preşedinţie pentru a obstrucţiona eforturile de întărire a libertăţii media în Europa”, scris ONG-ul într-un comunicat, făcând apel la celelalte state membre să fie vigilente.

Premierul sloven a refuzat de asemenea să desemneze doi procurori delegaţi la Parchetul European, o nouă instanţă de luptă împotriva fraudei. Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a acuzat „lipsa de cooperare” a guvernului sloven.

„Sunt lucruri care ne îngrijorează”, comentează eurodeputata franceză Gwendoline Delbos-Corfield (Grupul Verzilor), raportor pentru Ungaria al Parlamentului European, observând „apropierea puternică între premierul sloven şi Viktor Orban”.

„E greu de ştiut cum va aborda preşedinţia slovenă (a Consiliului UE) chestiunea” urmăririi procedurii Articolului 7 declanşată în 2018 împotriva Budapestei pentru „riscul de încălcare gravă a valorilor UE”, a spus ea pentru AFP, evidenţiind „ecourile contradictorii” pe acest subiect.

În opinia editorialistului Uros Esih de la cotidianul Delo, un lucru este sigur: „Vor exista tensiuni constante între preşedinţia slovenă, propunerile sale şi instituţiile europene”.

Janez Jansa a răspuns la critici cu postări virulente pe Twitter. „Nu datorăm nimic Uniunii Europene. Ne-am luptat pentru libertatea noastră şi pentru democraţie în urmă cu 30 de ani”, a spus premierul, care este supranumit uneori ‘Mareşalul Twitto’.

Sursa foto: @European Union

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

1 comentariu

  1. Lucrul amestecat pute mai rău ca un kăkat ce sunteți