Sky Shield: Cum ar putea avioanele europene să apere Ucraina

O forță formată din 120 de avioane de luptă europene ar putea securiza cerul Ucrainei împotriva atacurilor rusești, conform unui plan elaborat de experți militari. Detaliile planului Sky Shield, dezvăluite săptămâna trecută, au fost bine primite de unii lideri occidentali și figuri militare.

Un plan defensiv

O forță colectivă formată din 120 de avioane de luptă provenite din statele europene ar putea asigura securitatea cerului Ucrainei împotriva atacurilor rusești, potrivit planului Sky Shield elaborat de experți militari britanici și ucraineni.

Susținătorii Sky Shield au afirmat că o zonă europeană de protecție aeriană, operată independent de NATO, ar putea reduce atacurile rusești cu rachete de croazieră și drone asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina, fără a provoca un conflict mai amplu cu Moscova.

Umbrela aeriană ar acoperi cele trei centrale nucleare funcționale ale Ucrainei (Rivne, Hmelnițki, Ucraina de sud) și orașele Odesa și Liov, dar nu linia frontului sau estul țării, inclusiv regiunea Donețk, unde ostilitățile sunt în desfășurare.

SkyShield ar ajuta conducerea Ucrainei să elibereze resurse pentru a proteja mari orașe precum Harkov, Dnipro, Zaporijnia și Krivoi Rog, iar aeronavele de luptă ucrainene mutate ar putea limita utilizarea bombelor ghidate de către Rusia împotriva trupelor din Kiev, ceea ce ar putea fi “un factor decisiv în strategie pentru Ucraina,” conform documentului.

Potrivit planului, Sky Shield ar putea “obține un impact militar, politic și socio-economic mai mare decât 10.000 de soldați europeni desfășurați la sol,” oferind beneficii mai tangibile Ucrainei decât desfășurarea de trupe europene de menținere a păcii, așa cum au propus Marea Britanie și Franța.

De exemplu, Washington Post a raportat în februarie că până la 30.000 de trupe europene ar putea fi desfășurate în Ucraina după un posibil armistițiu.

Aceasta după ce, într-o declarație făcute înaintea unei întâlniri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei la Munchen în februarie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că orice garanții de securitate oferite Ucrainei “trebuie să fie susținute de trupe europene și non-europene capabile,” insistând că soldații europeni ar trebui să fie forța principală care asigură securitatea Ucrainei postbelice – un rol în care trupele americane nu vor fi implicate.

“Pentru a fi clar, ca parte a oricăror garanții de securitate, nu vor fi trupe americane desfășurate în Ucraina,” a spus Hegseth.

Orice forțe europene de menținere a păcii trimise în Ucraina ar trebui să facă parte dintr-o “misiune non-NATO,” fără protecția Articolului 5, principiul fundamental al apărării colective a alianței, a adăugat șeful Pentagonului american. Reamintim că cei 32 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

Revenind la Sky Shield, The Guardian a precizat că planul necesită “o coaliție de state membre NATO dornice să participe,” dar nu ar necesita operarea sub egida alianței, deși ar necesita comanda și controlul, capacitățile de informații și infrastructura blocului militar.

The Guardian a precizat că planul Sky Shield a fost elaborat de foști planificatori ai Forțelor Aeriene Regale (RAF) din Marea Britanie în colaborare cu forțele armate ale Ucrainei și a fost prezentat anterior ministerelor europene ale apărării.

Potrivit ziariștilor, printre susținătorii inițiativei se numără Philip Breedlove, fost general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, și Sir Richard Shirreff, fost general al armatei britanice și adjunct al comandantului suprem al NATO la începutul ultimului deceniu, precum și fostul președinte al Poloniei, Aleksander Kwaśniewski.

Un alt susținător, Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, a declarat într-un comunicat: “Implementarea Sky Shield ar fi un element important al intensificării eforturilor Europei, garantând securitatea Ucrainei în mod eficient și eficace.”

Rihards Kols, deputat european din Letonia, a scris pe X: “M-am alăturat apelului pentru SkyShield – un plan european de protecție aeriană pentru Ucraina. Este timpul ca Europa să își asume responsabilitatea și să asigure cerul Ucrainei în fața rachetelor și dronelor rusești.”

Iar fostul șef al Agenției de Restaurare și Dezvoltare a Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayem, a subliniat nu doar rolul său defensiv, ci și impactul economic. “Cerurile sigure înseamnă că porturile ucrainene pot funcționa fără întreruperi – esențial pentru exporturile de cereale și recuperarea economică. Protejarea infrastructurii va spori, de asemenea, încrederea investitorilor și va crea condiții pentru întoarcerea refugiaților,” a spus el.

Variante discutate

The Guardian a precizat că variante ale planului Sky Shiled au fost discutate încă de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, fără însă a înregistra progrese semnificative din cauza faptului că liderii europeni nu au manifestat un interes real pentru aprobarea patrulării spațiului aerian ucrainean cât timp războiul este în desfășurare.

O versiune revizuită a planului a căpătat însă un nou impuls zilele trecute, după întâlnirea tensionată de la Casa Albă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump.

Cei implicați în elaborarea Sky Shield cred că ritmul evenimentelor din ultimele săptămâni oferă o nouă oportunitate pentru discutarea protejării unei părți a spațiului aerian al Ucrainei, deși planul subliniază și cât de importantă și eficientă ar fi apărarea aeriană ca parte a garanțiilor de securitate pentru Kiev în cazul unui armistițiu.

Îngrijorarea în cercurile politice occidentale este că acest lucru ar putea expune direct avioanele de luptă ale statelor membre NATO la un conflict cu Rusia, ceea ce ar putea duce la o escaladare periculoasă a ostilităților dacă un avion, fie al forței europene, fie al Rusiei, ar fi atacat sau doborât.

Susținătorii inițiativei argumentează însă că “riscul pentru piloții Sky Shield este redus,” deoarece Moscova s-a temut să desfășoare avioanele sale de luptă dincolo de liniile frontului existente încă de la începutul anului 2022. Potrivit celor care au elaborat Sky Shield, separarea de facto față de aeronavele rusești ar fi “de peste 200 km.”

În acest context, experții au afirmat că Rusia atacă în mod constant Ucraina cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune, iar opinia generală este că patrulele aeriene ar putea ajuta Kievul să le elimine. Distrugerea acestor amenințări pune o presiune considerabilă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei, care include sisteme precum interceptoarele Patriot, fabricate în SUA, a căror reaprovizionare este afectată în prezent de interdicția impusă de Casa Albă.

Ucraina are mai puține rachete decât Rusia, dar din toamna trecută a folosit rachete americane ATACMS și rachete britanico-franceze Storm Shadow pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei. De asemenea, forțele armate ucrainene au desfășurat o serie de atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare și a altor obiective din Rusia, cum ar fi rafinăriile.

„Armistițiul în cer”

Potrivit informațiilor, Sky Shield ar putea funcționa ca parte a “armistițiului în cer” propus recent de președintele Zelenski. Liderul de la Kiev a cerut joi șefilor UE să sprijine ideea unui armistițiu între forțele ruse și ucrainene în aer și pe mare, afirmând că aceasta ar fi o oportunitate de a testa voința Moscovei de a pune capăt invaziei care durează de trei ani.

“Toată lumea trebuie să se asigure că Rusia, ca singura sursă a acestui război, acceptă necesitatea de a-l încheia,” a declarat Zelenski, adresându-se summit-ului de la Bruxelles, unde liderii europeni s-au reunit pentru a discuta despre cheltuielile pentru apărare și sprijinul pentru Ucraina, după ce SUA au suspendat ajutorul militar pentru Kiev.

“Acest lucru poate fi demonstrat prin două forme de încetare a focului care sunt ușor de stabilit și monitorizat, și anume: fără atacuri asupra infrastructurii energetice și civile – un armistițiu pentru rachete, bombe și drone cu rază lungă de acțiune; iar a doua, un armistițiu pe apă, ceea ce înseamnă nicio operațiune militară în Marea Neagră,” a adăugat Zelenski.

El a subliniat că un astfel de armistițiu ar putea fi doar un prim pas către un acord cuprinzător pentru încheierea războiului și pentru oferirea de garanții de securitate Ucrainei.

Solicitarea sa a survenit după ce preşedintele Trump a sistat ajutorul militar pentru Ucraina, inclusiv transferurile de informaţii militare care permiteau armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti cu armele enunţate de Zelenski în cererea sa privind un armistiţiu parţial. Potrivit publicaţiei Washington Post, Statele Unite au oprit inclusiv transferul datelor de ţintire pentru sistemele de rachete HIMARS, astfel că armata ucraineană nu mai poate lovi cu aceste rachete ţinte ruseşti la o distanţă mai mare de 65 de kilometri.

“Ucrainenii, europenii, americanii şi orice fiinţă umană cu inimă din această lume este împotriva războiului, cu toţii trebuie să simţim că ruşii nu ne păcălesc,” a argumentat preşedintele ucrainean, care a cerut de asemenea eliberarea prizonierilor în cadrul unui acord de armistiţiu parţial, lucru care ar putea fi, de asemenea, un mijloc de stabilire a unei “încrederi de bază.”

În plus, el le-a cerut liderilor europeni să intensifice livrările de arme pentru Ucraina, în paralel cu creşterea presiunii asupra Rusiei. “Apărare aeriană, arme şi muniţii pentru Ucraina, livrări la timp, consolidarea industriei de apărare a Ucrainei, negocieri privind aderarea la UE, necesitatea creşterii presiunii sancţiunilor asupra Rusiei şi a contracarării încălcării sancţiunilor,” a indicat Zelenski într-un mesaj pe social media după o întâlnire cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunţat săptămâna trecută un plan prin care statele UE se vor putea împrumuta mai uşor pentru a susţine militar Ucraina şi pentru a-şi consolida propriile armate.

Zelenski a reafirmat și necesitatea respectării principiului “nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina”, după ce liderul de la Casa Albă a purtat discuții bilaterale cu Rusia, ocolind Kievul și liderii europeni.

“Orice aspect care afectează securitatea Europei trebuie rezolvat cu participarea Europei,” a adăugat Zelenski, salutând noul plan de reînarmare destinat creșterii cheltuielilor de apărare ale UE.

Reamintim că summitul de la Bruxelles a avut loc după un conflict tensionat dintre Zelenski și Trump în Biroul Oval, precum și după săptămâni de critici dure la adresa lui Zelenski din partea Administrației Trump, în contextul în care președintele SUA presează pentru încheierea rapidă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

“Permiteți-mi să subliniez încă o dată că ucrainenii își doresc cu adevărat pacea, dar nu cu prețul renunțării la Ucraina,” a spus Zelenski la Bruxelles.

De partea sa, preşedintele francez Emmanuel Macron a menţionat și el recent ideea unui armistiţiu iniţial de o lună “în aer, pe mare şi asupra infrastructurii energetice” din Ucraina.

Cum a răspuns Kremlinul la aceste propuneri? Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat joi că orice formă de armistiţiu temporar în războiul cu Ucraina, care, în opinia Moscovei, ar permite trupelor să se “reorganizeze,” este “absolut inacceptabilă, deoarece va conduce exact la rezultatul opus.”

Potrivit Moscovei, Zelenski și liderii europeni urmăresc doar să obţină “un răgaz” pentru armata ucraineană, aflată în dificultate pe front, pentru a-şi consolida capacităţile militare. “În acest scenariu, conflictul va reizbucni inevitabil,” a comentat Zaharova. Ea a citat drept exemplu încetarea fragilă a focului care a fost în vigoare în estul Ucrainei între 2015 şi atacul rusesc din februarie 2022. A fost o perioadă care, potrivit Moscovei, a permis Kievului să îşi consolideze armata.

“În realitate, avem de-a face cu o dorinţă deschisă de a obţine un răgaz cu orice preţ pentru regimul de la Kiev aflat în agonie, pentru forţele armate ucrainene şi pentru a preveni prăbuşirea frontului,” a declarat Zaharova. Ea a spus că Moscova este interesată de un acord definitiv pentru a pune capăt războiului, nu de o pauză care, potrivit ei, ar ajuta Ucraina. “Sunt necesare acorduri ferme privind o soluţionare definitivă. Fără toate acestea, orice răgaz sau regrupare este absolut inacceptabilă, deoarece va duce exact la rezultatul opus,” a punctat Zaharova.

Sky Shield 2

Potrivit propunerii, misiunea europeană Sky Shield deasupra Ucrainei ar implica cel mai probabil F-16 sau aeronave echivalente, cum ar fi F-35, avioane Mirage, Eurofighter Typhoon și JAS 39 Gripen, toate operând de pe baze aeriene europene. Planul include, de asemenea, avioane de detecție radar de lungă distanță, aeronave cisternă și avioane specializate în recunoaștere și război electronic.

Documentul prezentat de către The Guardian nu oferă informații despre țările care ar putea fi implicate în Sky Shield sau numărul de avioane furnizate.

Pagina Globel Fire Power a precizat că, în acest moment, Rusia se află pe locul al doilea în lume după Statele Unite în ceea ce privește flota aeriană militară, având în prezent un număr de 4,292 de aparate militare, incluzând aici avioane de luptă, bombardiere, aparate de transport și antrenament, elicoptere. Dintre acestea, 833 sunt avioane de luptă.

Dintre țările europene care ar putea furniza aparate pentru Sky Shield, Franța are cel mai mare număr de avioane de luptă, respectiv 226.

Urmează Grecia cu 178 de aparate de atac, Spania cu 137, Germania cu 129 de avioane  și Marea Britanie, care are 113 avioane de luptă.
Inițiativa prezentată în The Guardian nu este prima de acest tip. Espreso.tv a scris despre European Sky Shield, similar cu Domul de Fier al Israelului, care a fost propus pentru prima dată de cancelarul german Olaf Scholz în timpul unei vizite la Praga în august 2022. El a subliniat atunci lacunele din apărarea aeriană a Europei și lipsa capacității de a intercepta rachetele balistice rusești.

Până în octombrie 2022, Germania și alte 14 state membre ale UE semnaseră un acord pentru implementarea inițiativei. De-a lungul timpului, numărul țărilor participante a crescut la 22, inclusiv: Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Germania, Grecia, Danemarca, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Turcia, Finlanda, Cehia, Elveția, Suedia, Estonia.

La acel moment, sistemul a fost conceput ca o rețea de apărare aeriană complet coordonată și stratificată, ca o umbrelă desfășurată deasupra țărilor semnatare. Versiunea din 2022 a scutului includea sisteme de apărare de scurtă distanță (până la 15 km), distanță medie (până la 50 km) și distanță lungă (peste 150 km).

Planul inițial presupunea trei sisteme: IRIS-T al Germaniei (pentru distanțe scurte și medii), MIM-104 Patriot fabricat în SUA (pentru distanțe medii și lungi) și Arrow-3 al Israelului (pentru distanțe lungi și ultra-lungi).

Această abordare a stârnit critici. După cum a relatat The Financial Times, președintele francez Emmanuel Macron a susținut că planul se baza prea mult pe sisteme non-europene și nu aborda necesitatea unor capabilități de rachete de lungă distanță pentru a descuraja Rusia. Între timp, Bundestagul german a replicat că achiziționarea sistemelor deja existente era cea mai rapidă metodă de a închide golurile din apărarea continentului.

Ca urmare, unele țări s-au retras, iar inițiativa numără acum 19 membri.

Ultima actualizare a European Sky Shield a venit din partea Ministerului Apărării al Israelului, care a anunțat pregătiri pentru implementarea sistemelor Arrow-3 în Germania. Lansarea este programată pentru finalizarea până în 2025.

Surse: The Guardian, Kyiv Independent, Newsweek, Washington Post, Reuters, Izvestia, Global Fire Power, Espreso.TV, nato.int, Facebook