Sindicaliștii fac din nou miting la guvern: cer salarii mai mari și stoparea reformei din administrație

Sindicaliştii Blocului Naţional Sindical (BNS) protestează, miercuri, în Bucureşti, reclamând măsurile de austeritate şi cerând stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflaţia. În plus, ei cer creşterea salariului minim pe economie, stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar, dar şi reducerea evaziunii fiscale, transmite News.ro.

”Blocul Naţional Sindical (BNS) organizează miercuri, 12 noiembrie 2025, începând cu ora 10.00, un miting de protest în Piaţa Victoriei din Bucureşti, urmat de un marş până la Piaţa Constituţiei, cu opriri simbolice în faţa principalelor instituţii responsabile pentru politicile economice şi sociale ale ţării”, anunţă sindicaliştii.

Aceştia se vor opri la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Mediului.

Sindicaliștii au protestat la guvern și acum două săptămâni, când cele mai mari patru sindicate din țară au strâns circa 20.000 de oameni în Piața Victoriei din București.

”Protestul are loc în faţa unui context economic şi social tot mai apăsător pentru salariaţii din România. Sub sloganul «Guvernaţi şi pentru noi! Nu doar pentru voi!», BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare şi pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor! Este momentul să reacţionăm uniţi împotriva scăderii puterii de cumpărare şi a politicilor anti-salariaţi promovate de guvernanţi. Lucrătorii sunt din nou sacrificaţii de serviciu — deşi muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat”, au mai transmis sindicaliştii.

Revendicările principale ale protestului:
  

1.  Stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor;   

”Liberalizarea preţului la energie, precum şi creşterea TVA  au condus la o rată anuală a inflaţiei de 9,9% până in prezent, mai ridicată decât inflaţia din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea preţurilor a fost de 46,2%. BNS solicită măsuri ţintite pe reducerea inflaţiei şi totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei”, transmis sindicaliştii.
  

1.  Creşterea salariului minim pe economie;   

”În condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 (majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, se mai aratp în comunicatul BBNS.

Potrivit sindicaliştilor, îngheţarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.

”BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul şi în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii. De asemenea, BNS solicită: reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi –  1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificaţi – 4×757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488 lei”, arată organizaţia sindicală.
  

1.  Negocieri colective reale şi extinse;   

Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariaţii nu au nicio protecţie în faţa inflaţiei şi a abuzurilor angajatorilor.

”BNS cere aplicarea şi extinderea negocierilor colective la nivel de sector şi respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS cere eliminarea restricţiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituţiilor publice, al regiilor autonome şi la companiile unde statul este acţionar, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare”, transmis sindicaliştii.
  

1.  Stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare; Introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.    

”Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizaţiile sindicale din instituţiile respective şi care să aibă ca valori: competenţa şi pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea şi profesionalismul lor. Spunem un ,,NU” răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public”, se arată în comunicatul de presă.
  

1.  Reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.   

”România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală şi accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală. BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului”, transmite BNS.
  

1.  Un program amplu de investiţii publice care să folosească eficient resursele financiare naţionale şi europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură şi industria alimentară, cercetare, sănătate publică şi cultură. Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiţii în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.).    

Guvernul a adoptat două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului şi pregăteşte reforma administraţiei, care ar urma să cuprindă disponibilizări din sectorul public.

Măsurile adoptate deja au dus la creşterea TVA, la majorarea unor accize şi la impunerea de CASS pentru mai multe categorii de persoane care anterior erau scutite.

În plus, guvernanţii iau în calcul îngheţarea salariului minim pentru anul viitor.