Sfatul Croației pentru Bulgaria în privința euro: Relaxați-vă, putea fi mult mai rău

Toți pesimiștii bulgari în privința euro trebuie să se calmeze. Cel puțin, acesta este sfatul Croației, ultima țară care a adoptat moneda unică în 2023, scrie Politico.

Mii de bulgari au ieșit în stradă de când Comisia Europeană a aprobat aderarea Bulgariei la uniunea monetară începând cu anul viitor, aparent temându-se că viața va deveni mult mai scumpă ca urmare a acestui fapt.

De când Croația a aderat la zona euro, inflația sa a crescut – este adevărat – puțin mai mult decât înainte de aderare. Dar, în mare măsură, spun experții, acest lucru reflectă alte aspecte care au evoluat în mod pozitiv. Celelalte date economice sugerează că tranziția Croației a fost în mare parte un succes și un model de urmat pentru Bulgaria.

Creșterea economică a Croației a fost printre cele mai puternice din UE anul trecut, atingând 3,8 %, ajutată de un sector turistic care s-a menținut puternic chiar și în contextul înmulțirii problemelor industriale din Europa. Șomajul se află la cel mai scăzut nivel de când a început actuala serie de statistici ale țării, în 1996. Subvențiile din cadrul diverselor fonduri ale UE continuă să curgă în ritm alert, grație unui guvern care își face temele: agenția de rating Fitch se așteaptă ca până la jumătatea anului viitor să fi absorbit toate cele 4,5 miliarde de euro din fondurile alocate în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență. Poate cel mai important aspect este că salariile au crescut cu peste 30% de când croații au schimbat kuna cu euro.

Intrarea turbulentă în zona euro

Croația și Bulgaria, două dintre cele mai sărace țări ale UE, au intrat oficial în sala de așteptare pentru aderarea la zona euro în același timp, la mijlocul anului 2020, după ce și-au menținut nivelurile inflației la sau chiar puțin sub cele din zona euro pentru cea mai mare parte a deceniului precedent.

Însă succesiunea de șocuri care a început odată cu pandemia a schimbat totul: inflația a crescut mult mai mult decât în zona euro, atingând un nivel maxim de peste 13% în Croația și de aproape 19% în Bulgaria, ceea ce a făcut ca consumatorii din ambele țări să fie extrem de sensibili la riscul repetării situației.

Deși inflația din Croația rămâne printre cele mai ridicate din UE, analiștii spun că cauzele nu au nicio legătură cu adoptarea monedei euro.

„Croația a fost singura țară care a aderat la zona euro în condiții de presiuni inflaționiste severe”, a declarat Petar Sorić de la Facultatea de Economie și Afaceri a Universității din Zagreb, menționând că inflația din 2022-2023 a fost cea mai gravă din anii 1990, când fosta Iugoslavie se destrăma.

În aceste condiții, la începutul procesului de adoptare, consumatorii au avut dificultăți în a identifica factorii care determinau inflația, ceea ce a dus la percepția că aceasta era mult mai mare decât sugerau datele oficiale, a afirmat Sorić.

Însă temerile legate de creșterea prețurilor sunt parțial justificate, a afirmat Fran Galetić, tot de la Facultatea de Economie și Afaceri a Universității din Zagreb, referindu-se la experiența Sloveniei vecine, unde prețurile au crescut cu 9% în decurs de 18 luni de la adoptarea euro în ianuarie 2007.

„Deși politica oficială a transmis mesaje liniștitoare că acest lucru nu se va întâmpla, mulți și-au amintit cum a fost”, a spus Galetić. Pentru a calma opinia publică, guvernul croat a obligat supermarketurile să afișeze prețurile în ambele monede timp de patru luni înainte ca euro să înlocuiască kuna în 2023 și timp de un an după aceea.

Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe comercianții oportunisti să-și stoarcă clienții. Mulți comercianți croați au majorat prețurile înainte de intrarea în vigoare a regulii, ceea ce le-a permis să susțină că nu le-au majorat în perioada de afișare a prețurilor în ambele monede, a spus Galetić. Prețurile de consum au crescut mult mai rapid în cele 18 luni din jurul adoptării euro decât în zona euro.

Bulgaria urmează să adopte o politică similară începând din iulie și va trebui să învețe din experiența Croației.

Resentimentul față de acest episod a persistat: la începutul acestui an, croații au boicotat supermarketurile pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor, forțând guvernul să extindă o serie de plafoane de prețuri pe care le introdusese pentru unele bunuri esențiale în 2022 și 2023.

„Aceste pachete au fost prezentate de guvern ca parte a răspunsului la criza energetică, dar, întrucât au coincis parțial cu trecerea la euro, consumatorii le-au perceput probabil, într-o oarecare măsură, ca tampoane împotriva inflației euro”, a spus Sorić.

Bulgaria, a adăugat el, se află astăzi într-o poziție mai bună, deoarece „are acum o perspectivă mult mai calmă în ceea ce privește inflația decât aveam în 2023. În acest sens, va fi mult mai ușor să urmărim evoluția prețurilor și să sancționăm practicile comerciale neloiale”.

Alți factori care determină inflația sunt mai greu de atribuit monedei euro, chiar și indirect. Să luăm ca exemplu turismul sezonier, care reprezintă aproximativ o cincime din producția economică a Croației: De când europenii și-au recăpătat libertatea de a călători după pandemie, turismul a fost cea mai dinamică parte a economiei. În ultimii trei ani, prețurile turismului croat au crescut cu 50% — mult mai mult decât creșterea de 15-20% înregistrată de Spania sau Grecia.

Avantajele monedei euro

În ansamblu, însă, experții spun că trecerea la o monedă comună aduce mult mai multe avantaje decât dezavantaje. Ana Šabić, directoarea Departamentului de Relații Europene al Băncii Naționale a Croației, a calificat adoptarea euro de către țară drept „o poveste de succes completă”. Croația a renunțat la comisioanele de conversie valutară (un mare câștig pentru întreprinderi și turiști), iar prima de risc de credit a țării în raport cu Germania — reflectată în randamentul obligațiunilor de stat — a dispărut aproape complet.

Banca Națională a Croației estimează că țara economisește în prezent aproximativ 160 de milioane de euro pe an numai din costurile de schimb valutar și tranzacții.

„Croația a resimțit toate beneficiile așteptate ale aderării la zona euro, în ciuda faptului că am aderat la zona euro într-o perioadă foarte dificilă”, a declarat Šabić. Însă, cu o subtilă notă de precauție față de o țară care a cunoscut de-a lungul anilor disfuncționalități și scandaluri la nivelul guvernului, ea a subliniat că „planificarea detaliată și oportună”, precum și „împărțirea clară a sarcinilor și responsabilităților între instituțiile implicate sunt esențiale”.