Serbia se apropie tot mai mult de Rusia

Șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, este vineri la Moscova, unde urmează să semneze un acord privind viitoarea asociere a Serbiei la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), dominată de Rusia. Conștientă că aderarea la UE este un ”pod prea îndepărtat”, Serbia a întărit în ultima vreme cooperarea economică, militară și politică cu Rusia, aderarea la UEE fiind doar un ultim pas în această direcție, arată o analiză Sinopsis.

UE a criticat inițiativa Belgradului, dar nu prea are mecanisme pentru a stopa această evoluție. Interesant, însă, de apropierea de Rusia beneficiază numeroase firme europene care fac afaceri în Serbia.

Săptămîna trecută, pe 19 octombrie, în cadrul unui discurs în fața membrilor Parlamentului de la Belgrad, primul ministru rus Dmitri Medvedev anunța că pe 25 octombrie Serbia va semna un acord de asociere cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE).

Belgradul nu devine însă un membru de facto al acestei organizații din care fac parte pînă acum doar Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîstan, dar va căpăta un acces mai facil – pentru mărfuri, bunuri și fluxuri financiare – la o piață de 183 milioane de persoane. Și R. Moldova, spre exemplu, are un statut de observator în cadrul UEE. Pe de altă parte, UE reprezintă o piață de peste 500 milioane persoane.

UE întoarce spatele Balcanilor

Uniunea Europeană a reacționat la intenția Serbiei de a se alătura blocului economic dominat de Rusia, spunînd că ţara ar trebui să lucreze la ar­mo­ni­zarea politicilor sale cu cele ale Bruxelles-ului, şi nu ale Moscovei. Un purtător de cuvînt al Comisiei Europene a declarat că dacă Belgradul va fi să adere la UE va trebui înainte să se retragă din toate alte acorduri economice de liber schimb.

Decizia Serbiei de apropiere de UEE vine în contextul în care abandonarea Balcanilor de Vest de către UE forţează statele spre o cooperare regională, în dauna influenţei europene.

„Trebuie să avem grijă de noi. Aceasta este singura cale, este singura abordare. Orice altă cale ar fi lipsită de responsabilitate“, spunea pe 23 octombrie președintele sîrb Alexksandr Vucic într-un interviu pentru Financial Times.

Potrivit lui Aleksander Vucic, refuzul UE de a deschide discuţii de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania a demonstrat cît de justificată este politica sa de întărire a relaţiilor cu Rusia și China.

Comentariile sale întăresc temerile că UE şi-ar putea pierde influenţa din Balcani după ce liderii blocului nu au ajuns la un acord privind lansarea de discuţii de integrare cu Macedonia de Nord şi Albania. Decizia, determinată de opoziţia exprimată de preşedintele francez Emmanuel Macron, a fost criticată de ambele ţări, cît şi de SUA.

Decizia UE va avea consecinţe negative pentru Balcanii de Vest, dar şi pentru puterea transformatoare a blocului în regiune, avertizează numeroși analişti, citați de Balkan Insight.

Serbia caută soluții

Serbia a lansat recent și o altă inițiativă de întărire a cooperării regionale. Aleksandr  Vucic, împreună cu premierii Macedoniei de Nord şi Albaniei, au semnat luna o declaraţie pentru crearea unui acord de cooperare modelat după Acordul Schengen, pentru libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, capitalului şi serviciilor între cele trei ţări. Şi alte state sunt invitate să se alăture, cu intenţia creării unei pieţe de 18 milioane de oameni.

Belgradul s-a arătat dispus să sincronizeze ratele TVA şi stimulentele pentru investiţii cu Albania şi Macedonia de Nord, urmînd să fie creată o piaţă de 12 milioane de oameni.

Totuşi, lipsa de încredere regională şi problemele bilaterale generate în timpul conflictelor ce au urmat prăbuşirii Iugoslaviei vor sta în calea unei cooperări mai profunde. Serbia refuză în continuare să recunoască independenţa fostei sale provincii Kosovo şi are relaţii complicate cu Bosnia şi Herţegovina.

Firme europene profită de apropierea de Rusia

Chiar dacă la nivel politic, Uniunea Europeană nu pare foarte mult preocupată de răcirea relațiilor sale cu Balcanii de Vest, la nivel economic firmele din regiune au început deja să profite de apropierea de Rusia. Numai că, interesantă coincidență, cele mai multe firme sunt de fapt subsidiare ale unor mari concerne europene.

Foto: Sinopsis.info

Citește tot articolul pe Sinopsis