Senatul și Camera Deputaților încheie luni prima sesiune legislativă în actuala configurație, stabilită după alegerile din 1 decembrie 2024

Senatul și Camera Deputaților încheie luni prima sesiune legislativă în actuala configurație, stabilită după alegerile din 1 decembrie 2024.

Camera Deputaţilor a adoptat, în prima sesiune ordinară a acestui an, reducerea numărului de posturi din structura proprie, mai multe ordonanţe de urgenţă ale Guvernului şi propuneri legislative, votând şi un nou judecător la Curtea Constituţională, precum şi pe Sorin Grindeanu ca preşedinte al forului, amintește Agerpres.

De asemenea, această sesiune a fost marcată de migraţia mai multor parlamentari de la un partid la altul şi la neafiliaţi. În acest sens, 23 de deputaţi de la partidele suveraniste S.O.S România, POT şi AUR au părăsit aceste formaţiuni, unii afiliându-se grupurilor PSD sau PNL, alţii anunţând că îşi fac grup separat.

Camera Deputaţilor a aprobat reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile forului legislativ, fiind făcute economii de 25 milioane de lei, potrivit precizărilor conducerii.

Pe de altă parte, în această sesiune, deputaţii au dezbătut şi votat o singură moţiune simplă, cea împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, care a fost depusă de AUR, aceasta fiind respinsă.

La începutul sesiunii, parlamentarii AUR şi POT au intrat în grevă mai multe săptămâni, în semn de protest pentru anularea anul trecut a turului 1 al alegerilor prezidenţiale şi interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la prezidenţialele din acest an. Ca urmare, a fost adoptată o propunere legislativă de majorare a sancţiunilor pentru aleşii care lipsesc de la program.

Printre proiectele importante adoptate de deputaţi se numără cele care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, respectiv controlul utilizării spaţiului aerian naţional, acte normative care au fost puternic contestate de reprezentanţii AUR, S.O.S România şi POT.

Deputaţii au mai adoptat un proiect care reglementează pensiile magistraţilor, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

Un moment controversat a fost acela în care lidera POT Anamaria Gavrilă a chemat poliţia la Parlament, pe motiv că este hărţuită de jurnaliştii care îi puneau întrebări pe holurile instituţiei. Agenţii de poliţie au constatat că jurnaliştii se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi au sancţionat-o contravenţional pe Anamaria Gavrilă cu avertisment.

La finalul sesiunii, deputaţii l-au desemnat, prin vot, pe liderul PSD Sorin Grindeanu ca preşedinte al Camerei, după ce Ciprian Şerban, care ocupa această funcţie de la începutul legislaturii, a fost numit ministru al Transporturilor în Guvernul Bolojan.

De asemenea, deputaţii l-au numit pe Asztalos Csaba în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, în locul lui Varga Attila, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie.

Procedurile legate de reducerea personalului Senatului, iniţiate în ianuarie, s-au finalizat în luna mai, economia anuală prin cele 147 de posturi reduse fiind de 17,5 milioane de lei, după cum anunţa Ilie Bolojan, pe 30 mai.

„Din cele 796 de posturi au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate, fiind rezervate persoanelor suspendate de drept. Reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului şi prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii şi cabinetele demnitarilor. Astfel de reduceri se pot face la multe instituţii”, scria Bolojan, la acea dată, pe pagina sa de Facebook.

În perioada 12 februarie – 26 mai, liberalul Mircea Abrudean a asigurat interimatul conducerii Camerei superioare, iar pe 24 iunie acesta a fost ales preşedinte al Senatului.

După ce noul Parlament s-a constituit la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, senatorii s-au reunit în şapte grupuri politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, S.O.S. România şi POT) pentru ca, în luna mai, grupul POT să se desfiinţeze ca urmare a demisiei senatorilor Liviu Fodoca şi Ştefan Borţun.

În prima sesiune ordinară a acestui an, Senatul a numit un nou judecător la CCR – Mihai Busuioc, 29 de membri titulari şi supleanţi ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi – Emanuel-Gabriel Botnariu şi Mihaela Shilbaya-Matei.

Din punct de vedere legislativ, Senatul a adoptat mai multe proiecte de lege care au vizat diverse domenii. Astfel, senatorii au adoptat propunerea legislativă a USR prin care Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc este obligat să aibă pe site un buton de autoexcludere pentru cei care vor să îşi blocheze accesul.

Un proiect adoptat după ce a fost amplu dezbătut la Senat este cel care vizează pedepsirea celor care conduc vehicule după ce au consumat droguri sau alte substanţe psihoactive, medicamentele pe baza unei prescripţii medicale fiind excluse.

Două moţiuni simple au fost dezbătute de Senat în această sesiune, cea privind sistemul de pensii, împotriva ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, fiind printre puţinele moţiuni care au fost adoptate de-a lungul timpului. Adoptarea unei moţiuni simple reprezintă doar un semnal, ministrul Bucura-Oprescu încheindu-şi mandatul, împreună cu întregul Cabinet, pe 23 iunie. Cealaltă moţiune simplă, împotriva ministrului Energiei, Sebastian Burduja, şi moţiunea de cenzură intitulată „Premierul Nordis trebuie să plece, românii sunt sătui de umilinţă” au fost respinse de plenul Senatului, pe 31 martie, respectiv de Parlament, pe 28 februarie.