G4Media.ro

Senatul olandez a aprobat achiziționarea, cu o sumă uriașă, a unui tablou…

Senatul olandez a aprobat achiziționarea, cu o sumă uriașă, a unui tablou celebru pictat de Rembrandt, aflat în proprietatea familiei Rothschild

Senatul din Ţările de Jos a aprobat marţi achiziţionarea tabloului „Purtătorul de drapel” de Rembrandt, aflat în proprietatea unor membri ai familiei Rothschild, pentru care ţara va plăti 150 de milioane de euro, informează AFP, citată de Agerpres.

Întregul proces va fi finalizat în patru săptămâni, a declarat noua ministră a Culturii, Gunay Uslu, citată de agenţia de presă ANP.

Cele mai multe grupuri politice au fost de acord cu guvernul că tabloul este o achiziţie valoroasă pentru colecţia publică de artă din această ţară. Cu toate acestea, mai multe partide şi-au exprimat, de asemenea, rezervele cu privire la momentul acestei achiziţii, în condiţiile în care numeroşi actori din sectorul creativ suferă ca urmare a măsurilor sanitare impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Uslu a declarat că înţelege că vânzarea poate părea „incomodă” în timpul pandemiei, însă a subliniat că prezenţa unei lucrări de un asemenea calibru pe piaţă operelor de artă reprezintă o oportunitate unică, potrivit ANP.

Sursa foto: Wikimedia Commons

Ministra a evidenţiat „stilul unic” al picturii, descriind-o ca pe un „punct de cotitură” în cariera lui Rembrandt.

Aprobarea din partea camerei superioare a parlamentului din Ţările de Jos era ultimul obstacol în calea achiziţiei, după ce camera inferioară şi-a dat acordul la mijlocul lunii decembrie.

Pe 8 decembrie, Ţările de Jos şi familia Rothschild au semnat o scrisoare de intenţie pentru vânzarea tabloului, un autoportret pictat în 1636 de Rembrandt la vârsta de 30 de ani.

‘Purtătorul de drapel’ este una dintre capodoperele lui Rembrandt şi este indisolubil legată de istoria Ţărilor de Jos”, a declarat într-un comunicat oficial Ministerul olandez al Culturii.

Pe 7 decembrie, autorităţile de la Paris anunţaseră că tabloul, considerat „comoară naţională” în Franţa şi estimat la 165 de milioane de euro, va putea să revină pe piaţa operelor de artă, după ce statul francez a renunţat în cele din urmă la posibilitatea de a-l cumpăra.

Achiziţia va beneficia de o combinaţie de finanţări publice şi private. Asociaţia Rembrandt va plăti 15 milioane de euro, iar Fondul Rijksmuseum va achita 10 milioane de euro.

Sursa foto: Wikimedia Commons

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Astia nationalizeaza cultura si cheltuie banii contribuabilului olandez.

    Ambasada Romaniei ar trebui sa emita un avertisment.

  2. Vai ce inapoiati sunt aia din Tarile de Jos… nu le-a trecut prin cap sa faca legea privind patrimoniul national cultural prin care sa zica ca toate operele culturale ale artistilor acestor tari sunt proprietatea statului…
    Romania e o tara cu adevarat civilizata, ea a adoptat decrete de nationalizare pe timpul comunistilor si apoi, tot ce a luat prin decretele respective le-a facut proprietatea statului prin Legea 182/2000 …

  3. După ce că a fugit Domnisoara Pogany peste hotare, neachiziționată din Colecţia Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck, partea nedonată, și Cumințenia Pamântului a fost practic refuzată, apelându-se la mila publică, parlamentarii dând vina pe incultura electoratului și pe necesitatea de a face economii tocmai la Educație și Cultură…

  4. Conform zicalei :
    ce face rumânu’ atunci când n-are bani de pâine: mai schimbă 100€ !
    Tot așa și cu unii membri ai familiei Rothschild; probabil au dat de greu și mai vând câte ceva din casă !
    Nasol tare, de când cu facturile astea la gaze …

  5. Prosti a fost donata Olandei așa cum fac toate lumea care repatriază opere de arta tarilor de origine . Nu mai puneți botul la articole extremiste. Familia Rotschild a înțeles ce important este ptr. Olanda si a oferite gratuit.

    • Donațiile de acest fel nu trebuie aprobate de legislativul olandez. Donația are caracter unilateral din partea donatorului și de accept formal din partea reprezentantului de accept care se desemnează în cadrul unui demers de acest fel. Așa că, nu e cazul să bați câmpii.

  6. Cum? N-au facut si ei o campanie cu „Rembrandt e al meu”?

    Pe de alta parte, uitandu-te la tabloul asta realizezi unde erau olndezii (in arta, dar nu numai) pe la 1600-1700 cand noi inca scriam cu chirilice (cand scriam) si pictura eradoar biantina prin biserici. Acum avem pretentii sa le dam lectii…

    • Nu aveam bani ii dădeam Turcilor ca tribut. Chiar as vrea sa in vad pe Olandezi dind tribut Turcilor , interzicerea ce a crea cetăți, taxa in copii viitori ieniceri , cumpărarea tronurilor Olandei cu bani la Poarta , fanarioții si multe alte pe care romani le-au suportat 300 de ani unde erau acum.

  7. Dacă până și un Rotschild a ajuns să aibă nevoie de lichidități, pe seama contribuabililor olandezi și a servilismului guvernului de la Amsterdam care asmute câinii pe protestatarii sătui de restricții nejustificate, înseamnă că resetarea vechilor sfere de putere financiară e în plin avânt.