Senat: Reabilitarea unei clădiri monument istoric poate începe cu acordul proprietarilor care deţin peste 50%

Procedura de autorizare şi executare a lucrărilor de construcţii pentru reducerea riscului seismic sau pentru reabilitarea unei clădiri monument istoric sau aflată în zonă protejată, care are mai mulţi proprietari, poate demara dacă se obţine acordul proprietarilor care deţin mai mult de 50% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirii respective, potrivit unui amendament la un proiect iniţiat de senatori PNL ce vizează protejarea monumentelor istorice, adoptat luni de Senat, anunță Agerpres.

Amendamentul aparţine senatorului PNL Liviu Brătescu.

Din cauza vechimii, foarte multe clădiri – monumente istorice sau aflate în zone protejate necesită lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic. În situaţia în care o clădire are mai mulţi coproprietari, autorizarea lucrărilor de construcţii necesare pentru reducerea riscului seismic nu se poate demara decât la cererea/cu acordul tuturor coproprietarilor. De foarte multe ori, iniţierea procedurii de autorizare a lucrărilor de consolidare este aproape imposibilă din cauza dificultăţii obţinerii acordului unanim al tuturor coproprietarilor, mai ales în situaţia în care proprietarii din clădirea respectivă nu sunt constituiţi într-o asociaţie de proprietari, explică iniţiatorul amendamentul admis la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi pentru modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

O altă modificare la textul de act normativ prevede că autorizaţiile de construire având ca obiect lucrările de construcţii privind consolidarea, reabilitarea, restaurarea sau reconstruirea clădirilor clasate ca monumente istorice sau aflate în zone protejate se emit în regim de urgenţă, în conformitate cu prevederile art.7 alin. (18) din legea 50/1991.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„În cazul în care proprietarul bunului aparţinând patrimoniului cultural imobil, titularul dreptului de administrare sau, respectiv titularul altui drept real nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege, constatându-se un pericol de distrugere sau de alterare fizică semnificativă ori un astfel de proces se află în desfăşurare, administraţia publică locală, judeţeană ori, după caz. Ministerul Culturii, direct sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, pot, în baza dispoziţiilor legale şi în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, să întreprindă, în regim de urgenţă lucrări în vederea scoaterii din pericol a imobilului şi a conservării acestuia, substituindu-se proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, a titularului altui drept real asupra bunului protejat, urmând ca, pe cale amiabilă sau prin acţiune în regres, să recupereze cheltuielile de la proprietar”, prevede un alt amendament.

Potrivit expunerii de motive, în argumentarea soluţiilor legislative preconizate, se specifică faptul că, în ceea ce priveşte amendarea Legii 422/2001, modificările şi completările propun, în vederea facilitării intervenţiei statului în scopul protejării patrimoniului cultural în interes public, reglementarea cadrului de intervenţie a autorităţilor publice în locul proprietarului/administratorului/deţinătorului monumentului istoric în interesul scoaterii din pericol a monumentelor istorice, în conformitate cu legile europene în domeniu.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi pentru modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului va fi dezbătută şi votată în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.