Şeful PNL Iaşi cere demiterea şefilor CNAIR, după scoaterea din PNRR a unor tronsoane din A7 şi A8: Nu putem vorbi despre reforme dacă nu începem cu asumarea responsabilităţii pentru greşeli care afectează milioane de români

Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, cere demiterea imediată a şefilor CNAIR, în urma excluderii unor tronsoane din autostrăzile A7 şi A8 din finanţarea PNRR, transmite News.ro.

Alexandru Muraru a afirmat, miercuri, că România nu pierde bani din PNRR, dar ”pierde şansa de a finanţa acum, cu bani europeni nerambursabili, unele dintre cele mai importante tronsoane de autostradă din Moldova”.

”Asta nu e o simplă «ajustare tehnică». E rezultatul unor greşeli administrative, întârzieri nejustificate şi nerespectarea procedurilor europene de către autorităţile române. Oficiali din CNAIR şi Ministerul Transporturilor au întârziat licitaţiile, au greşit procedurile de achiziţii şi nu au respectat cerinţele Uniunii Europene. Din acest motiv, Comisia Europeană a decis că unele tronsoane nu mai pot fi finanţate din PNRR, pentru că nu mai pot fi terminate la timp – adică până în august 2026, termenul-limită stabilit pentru PNRR”, a declarat liberalul Alexandru Muraru.

Potrivit lui Muraru, capetele montane ale A8 – Târgu Mureş–Miercurea Nirajului şi Leghin–Moţca, deşi erau pregătite, au fost eliminate.

”La fel s-a întâmplat şi cu loturile Ploieşti–Buzău şi Buzău–Focşani din A7, unde problemele de transparenţă şi lipsa unor publicări legale în Jurnalul Oficial European au dus la scoaterea lor din listă”, a mai spus Muraru.

Liberalul solicită ”demiterea urgentă a celor din CNAIR care au întârziat licitaţiile, au greşit procedurile şi au compromis termenele”.

”Nu putem vorbi despre „reforme” dacă nu începem cu asumarea responsabilităţii pentru greşeli care afectează milioane de români”, a adăugat liberalul.

El afirmă că finanţările pentru tronsoanele eliminate din PNRR trebuie asigurate prin Programul Transport 2021–2027. De asemenea, Muraru a declarat că aceste tronsoane trebuie incluse în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

”Statul român trebuie să continue aceste proiecte, cu sau fără fonduri din PNRR, pentru că sunt vitale”, a adăugat şeful PNL Iaşi, Alexandru Muraru.

Tronsoanele Focşani – Paşcani din A7, tunelurile de la Margina – Holdea din Autostrada Lugoj – Deva şi câteva proiecte din infrastructura feroviară sunt singurele care au rămas în PNRR, având asigurată finanţare 100% din fonduri europene, fără a mai fi necesară cofinanţare naţională.

În schimb, mai multe proiecte au fost excluse total sau parţial. Ministerul Transporturilor transmite, marţi, că România nu trebuie să restituie niciun ban aferent proiectelor care au fost excluse.

Proiectele care rămân finanţate 100% din PNRR sunt:

Infrastructură rutieră:

•      Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focşani – Paşcani;

•      Autostrada Lugoj – Deva (A1), secţiunile D şi E (tunelurile de la Margina – Holdea).

Infrastructură feroviară:

•      Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;

•      Un lot din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş (Lugoj – Timişoara).

”În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie”, a transmis Ministerul Transporturilor.

Printre acestea se numără:

•      Autostrada Buzău – Focşani (A7) – finalizată şi deschisă circulaţiei;

•      Lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7) – finalizat şi dat în circulaţie;

•      Secţiunile Leghin – Moşca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8);

•      Secţiunile Nădăşelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);

•      Loturile 1, 3 şi 4 din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş.

”Toate aceste proiecte vor fi continuate şi duse la bun sfârşit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, susţin reprezentanţii instituţiei citate.

”Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanţare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate şi continuitate în investiţiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanţări din bugetul naţional”, a transmis ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban.

Ministerul transmite că ”modificările privind finanţarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziţii (JOUE) şi cel naţional (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.