G4Media.ro
Economedia G4Food TechRider PetsCats

G4Media.ro

☰

Șeful DNA: Direcția Națională Anticorupție s-a abătut în ultima perioadă de la…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Șeful DNA: Direcția Națională Anticorupție s-a abătut în ultima perioadă de la combaterea corupției de nivel înalt / Trebuie să ne întoarcem la investigarea cazurilor de mare corupție / Să ne asumăm măcar un dosar de calibru, per procuror

Articole • 1 Oct 2023 • • 29 comentarii

DNA s-a abătut în ultima perioadă de la combaterea corupției de nivel înalt iar instituția trebuie să se întoarcă la investigarea cazurilor de mare corupție, componenta esențială a activității Direcției Naționale Antirocorupție, a declarat șeful DNA, Marius Voineag, într-un interviu difuzat duminică de Pro TV.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media

- articolul continuă mai jos -

”Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a declarat Voineag, potrivit site-ului știrileprotv.ro

El a mai spus că procurorii ar trebui să-și asume măcar ”un dosar de calibru” pe an, precizând că insituția nu se mai află sub asediu și că există așteptări mari de la DNA.

Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a vorbit și  despre situația provocată de aplicarea hotărârilor CCR și CJUE.

”Cred că mai devreme sau mai târziu, se va tranșa la nivelul Înaltei Curți. Noi avem speranța asta, că se va rezolva, tocmai ca să nu avem situații de aleatoriu care ar pulveriza totul în momentul de față. Și nouă ne trebuie o predictibilitate. Avem cauze care sunt pe rol, cauze esențiale, și ne interesează să avem o soluționare unitară a acestora”, a precizat Voineag.

Cosmin Savu: Nu mai e corupție în România? În ultimii ani, am văzut că (pe) anti-corupție, nu mai e vizibil…

Marius Voineag: Cred că, cel puțin, în ultima perioadă, lucrurile nu au stat atât de bine în ceea ce ne privește, mergând de la faptul că, în primul rând, DNA s-a abătut ușor de la scopul pentru care a fost înființat…

Rep: Ușor mai tare, ușor mai mult…

Marius Voineag: S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție.

Rep: Ne uităm la sistemul medical, la sistemul de educație, la ce se întâmplă pe străzile noastre, și toate au legătură cu corupția

Marius Voineag: Exact. Impactul corupției este colosal. Avem un studiu la nivelul Parlamentului European, ne ducem undeva la 15 la sută din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem. Eu cred că, în momentul de față, nu ne-am atins adevăratul potențial ca țară și unul dintre acești factori a fost corupția.

Rep: De multe ori suspiciunile au planat asupra instituțiilor care ar fi trebuit să protejeze românii. Vorbim de Parlament, vorbim de instituții ale statului român, Curtea Constituțională, chiar instanțe de judecată, planează suspiciunea românului că acestea sunt complice cu infractorii, protejează, pun o supra-protectie asupra faptelor pe care aceștia le fac.

Marius Voineag: E o terminologie ușor dură, după părerea mea… A existat un moment foarte greu, mai ales pentru DNA. Indiscutabil. Dar trăim într-o altă paradigmă. Cu cât ne abatem de la conceptul de cetate asediată, cu atât vom reuși să investigăm cauze actuale. Dacă toate energiile noastre se vor direcționa doar pentru a diminua daunele, ne vom pierde scopul pe care îl avem, actual.

Rep: A fost o hotărâre a Curții Constituționale în 2018 care a fost considerată interpretativă de majoritatea instanțelor…

Marius Voineag: Da, s-a găsit o soluție la momentul respectiv, și atunci parchetele și instanțele au mers la unison cu o interpretare prin care noi, practic, cum ne-a spus CCR patru ani mai târziu, nu aveam căderea să o facem…

Rep: Dar de ce nu a făcut-o Curtea, de ce nu a făcut-o legiuitorul?…

Marius Voineag: Nu trebuia nici Curtea, nici parchetele, ci legiuitorul, exact. Avem o neintervenție a legiuitorului vreme de patru ani de zile. Avem o decizie interpretativă, așa cum s-a discutat inițial, și patru ani de zile în care legiuitorul nu a intervenit.

Rep: Legiuitorul însemnând Ministerul Justiției și Parlamentul. Acolo, iar a fost o suspiciune, stai patru ani să se prescrie niște fapte să scape niște băieți…

Marius Voineag: Acolo trebuie să vă lămuriți la Curtea Constituțională. Ideea de bază este că între 2018 și 2022 nu am avut cauze de întrerupere, asta o spune inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Nu avem, trebuie să respectăm acest lucru…

Rep: Acum a venit hotărârea CJUE cu recomandările pe care le face Curtea Europeană, și pare un nou moment de cotitură pentru Justiția română. Dar, iar, vorbim de o practică neunitară, va fi lăsat la hotărârea unui judecător sau altul. Unii or să ia în considerare Înalta Curte, alții or să ia în considerare CJUE..

Marius Voineag: Cred că mai devreme sau mai târziu, se va tranșa la nivelul Înaltei Curți. Noi avem speranța asta, că se va rezolva, tocmai ca să nu avem situații de aleatoriu care ar pulveriza totul în momentul de față. Și nouă ne trebuie o predictibilitate. Avem cauze care sunt pe rol, cauze esențiale, și ne interesează să avem o soluționare unitară a acestora. (…)

(…) Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată..

Rep: Ce înseamnă de calibru?

Marius Voineag: Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi.

Rep: Asediază societatea, pentru că societatea așteaptă!

Marius Voineag: Exact! Chestiunea de bază este că noi să ne asumăm rolul pe care îl avem. Și rolul pe care îl avem este să instrumentăm corupția de nivel înalt. Cine nu este în stare să facă dosare de mare calibru, nu are ce să caute în DNA.

Citește integral pe știrileprotv.ro

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Conferință OCDE la sediul DNA pe subiectul investigării infracțiunii de mituire a funcționarilor publici străini

Articole • 11 Iun • • 530 vizualizări •
0 comentarii

Directorul executiv al DSVSA Tulcea a încheiat cu DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei în dosarul de luare de mită în care fusese inculpat / Pedeapsa stabilită – trei ani de închisoare cu suspendare

Articole • 10 Iun • • 534 vizualizări •
1 comentariu

Proprietar de fast food din București, condamnat la 3 ani de închisoare după ce a cerut șpagă 500.000 de euro

Articole • 22 Mai 2025 • • 4.599 vizualizări •
1 comentariu

29 comentarii

  1. „Vom face si vom drege” de peste 30 de ani. Si ce asteptati? Noi tot asteptam sa se curete tara asta de hoti.

  2. Pai unde s-a vazut sa anunti dinainte hotii, ca urmeaza sa te duci sa-i cauti? Cum ar veni , a strigat 6 ca venim :)).

    • Marii corupți trebuie lăsați în pace… este criză și mai toți sunt pe drojdie. Cel mai grav lucru care a ieșit la iveală în cazul Buzatu este că DNA este o unealtă și atât.

  3. Tot degeaba daca primesc 2 ani cu suspendare!

  4. Băiețași dacă acum vă jucați cu păpuși vă rog, când ajungeți mari, să nu vă faceți procurori, că vă dă tataia o păpușă Barby !!

  5. DNA să fie înlocuită de PNA – prescripția națională anticorupție și să fie alocat un dosar major/procuror.

  7. Știm, dle Voineag, regretați că nu faceți mai mult pentru colegii dv de partid.
    Însă cei informați știu bine că exista chiar și săptămâna trecută să faceți un astfel de dosar cum descrieți mai sus: dosarul cu cârnații de Pleșcoi, dosar pe care l-ați clasat că ați crezut pe cuvânt declarațiile velei reclamate.

    Oare de ce le-ați crezut pe cuvânt, dar pe cele ale reclamantului nu?
    Era mai importantă dna șefă, nu?

  8. Boala sefilor semicompetenti din romania. Asta vorbeste de parca ar fi candidat la sefia dna, nu ar fi seful de facto. Ar trebui, vom, nu e bine. Pai asta zice toata lumea, da nu toata lumea poata sa si faca ceva. Si peste vreo cativa ani, la frumoasa varsta de 45 de ani, nenea asta se va pensiona; ca l-a consumat psihic lupta cu marea coruptie. Aham.

  9. PNA trece de la fapte la vorbe! 🤮

  10. Ultima perioadă de nerealizări este perioada scursă de la mazilirea dnei.Kovesi de către statul de tip mafiot instaurat de regimul Dragnea.E bine că dl.Voineag realizează că fără combaterea corupției la nivel înalt DNA nu-și justifică existența(să nu spună cineva că nu există un astfel de fenomen în țara unde fenomenul corupției s-a generalizat iar după mazilirea dnei.Kovesi de la șefia DNA,mutilarea legislației și scoaterea serviciilor de informații din monitorizarea investigativ-informativă exercitată cu profesionalism).Cred că finalitatea nu trebuie raportată la nivel de procurori,ci la structuri teritoriale sau centrale de lucru în echipă, în raport de dinamica fenomenului infracțional.

  11. Mda, bine că știe teoria pt că la practica e jale. Era o vorbă care se potrivește și acum situației: La plăcinte înainte, la război, înapoi.”

  12. Am urmărit ieri România te iubesc” și întreaga emisiune este o confirmare a faptului ca România este o cleptocrației.

    Estimarea la 15% pierdere PIB legată de corupție este o glumă, altfel UE ar fi întrebată de ce nu face ceva pentru a îndrepta lucrurile. Este vârful aisbergului, pierderea directă, evidența și incontestabilă. Realist, pierderea PIB din cauza corupției este cel puțin dubla, 30%, fără a lua în calcul pierderile conexe, efectele sociale negative pe termen lung inclusiv pierderea speranței cetățenilor și emigrarea etc.

  13. Vai de capul lui de sef, cica. E bine ca a observat si el ca freaca menta, dar sa-ti propui ca obiectiv 1 (un) mare dosar pe cap de procuror e o gluma de autobaza. Mai ales cand ti se fura tara de sub tine.
    TOATE incalcarile legii de competenta DNA ar trebui urmarite si solutionate inainte de prescriptie – asta e datoria lor, asta ar trebui sa fie obiectivul. De-aia si papa pensionare anticipata si pensii speciale.

  14. pensii speciale

  15. Dl.Voineag are dreptate într-o singură privință-aceea că ICCJ trebuie să se pronunțe cât mai repede în raport cu ultima decizie CJUE din iulie 2023 privind prescripția.Este obligată de art.11 din Constituția României să facă acest lucru,în temeiul preeminenței dreptului european și nu o poate face decât prin anularea hotărârii pe care a dat-o în octombrie 2022,ale cărei considerente sunt criticate integral de decizia CJUE pronunțată în materie.Hotărârea ICCJ din octombrie 2022 nu numai că încalcă dreptul european ,lucru consfințit prin hotărărea CJUE referită,dar încalcă și dreptul intern,recte art.5 al.2 Cod Penal,care precizează că în cazul declarării ca neconstituționale a unei prevederi legale se aplică dispozițiile legii mai favorabile numai dacă acea prevedere a conținut ,pe timpul cât s-a aflat în vigoare a cuprins dispoziții mai favorabile pentru suspecți sau inculpați, ceea ce nu este cazul textului art.155 al.1 CP,declarat neconstituțional, căci acesta a conținut pe timpul aflării în vigoare dispoziții defavorabile suspecților sau inculpaților,care pemiteau întreruperea cursului prescripției prin orice act de procedură.Cu alte cuvinte ,dispozițiile privind legea penală mai favorabilă nu erau incidente ,așa cum greșit a reținut ICCJ.

  16. Pentru a-și motiva hotărârea din octombrie 2022 ICCJ a utilizat o sintagmă juridică nereală,prin determinarea ei parțială prin omisiune-aceea de cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției.Un astfel de element concret,de situație concretă nu a existat niciodată în realitate.După deciziile CCR 297/2018 și 357/2022 a existat un cod penal care nu mai prevedea din 25 iunie 2018 întreruperea cursului prescripției,dar menținea neabrogată dispoziția art.155 al4 referitoare la prescripția specială a răspunderii penale,referință pe care ICCj în hotărârea pronunțată a trecut-o sub tăcere.Un asemenea cod nu conținea prevederi mai favorabile inculpaților judecați în timp,ci conducea în fapt la aplicarea principiului activității legii penale în timp,în raport cu data împlinirii termenului de prescripție în fiecare caz în parte,în raport de prevederile legale existente.

  17. Oare salariile si le-au luat in acest timp? Astia chiar nu au nicio rusine?

  18. Printr-o interpretare evident eronată privind dispozițiile legii penale mai favorabile,dată prin hotărârea din octombrie 2022,ICCJ și-a arogat puteri pe care Constituția și propriile norme de organizare și funcționare nu i le-a conferit și anume:
    -a abrogat cu de la sine putere textul art.155 al.4 din CP privind prescripția specială a răspunderii penale,intrând în sfera de competență a altei puteri și autorități din stat,respectiv Parlamentul României,singura instituție care are competență de legiferare ,implicit aceea de a abroga un text de lege.Menționăm că rațiunea pentru care ICCJ a dispus în sensul aplicării legii mai favorabile a fost aceea că începând din 25.06.2018, nu mai există prescripție specială a răspunderii penale,pentru simplul motiv al faptului că a încetat de la acea dată efectele juridice ale art.155 al.1 CP,privind întreruperea prescripției ,potrivit art.147 al.1 din Constituția României,rațiune evident greșită , căci textul art.155 al.4 din Codul penal privind prescripția specială a răspunderii penale continua să producă efecte juridice și după această dată în raport cu actele de procedură îndeplinite până la data 25.06.2018,în condițiile în care acest text privind prescripția specială nu a fost abrogat nici expres de legiutor și nici tacit(un text legal se consideră abrogat tacit dacă printr-un act normativ sau o situație ulterioară legală creată ulterior ,respectivul text nu mai poate produce efecte juridice,ori textul în discuție al art.155 al.4 CP,putea produce efecte legale chiar și după încetarea efectelor juridice ale art.155 al.1 CP privind întreruperea cursului prescripției,de la data de 25.06.2018 ca efect al deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022,în raport cu actele procedurale îndeplinite până la acea dată);
    -prin hotărârea din octombrie 2022,ICCJ a încălcat dispozițiile art.147 al.4 din Constituția României,făcând să retroactiveze cu de la sine putere o decizie a Curții Constituționale ,deși textul referit din Constituție dispune că deciziile CCR au putere numai pe viitor.

  19. Și ca să concluzionez spun că exact acest lucru l-a constatat și CJUE prin decizia din iulie 2023(paragrafele 121-124) și anume că ICCJ,în interpretarea eronată a principiului legii mai favorabile,a extins domeniul de validitate al efectelor deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 privind prescripția răspunderii penale și pe perioada scursă de la 01.02.2014 până la 25.06.2018(când a fost publicată decizia CCR 297/2018 în Monitorul Oficial),procedură evident nelegală.Rațiunea ICCJ de aplicare a legii mai favorabile își găsea justificare numai dacă legiuitorul abroga textul prescripției speciale a răspunderii penale(lucru pe care nu l-a făcut și nici nu a înțeles să-l facă),ori dacă prin decizie Curtea Constituțională declara neconstituțional acest text,al art.155 al.4 Cod penal,fapt care nu s-a întâmplat(prin comunicat oficial din 26.05.2018 Curtea Constituțională însăși a precizat că nu a declarat neconstituțională prescripția specială a răspunderii penale).

  20. *26.05.2022

  21. După figura pe care o ai se vede că dormi în continuare. Asta faceți, dormiți cu toții in front și va treziți doar când ieșiți la pensie. Ardeți gazul degeaba pe banii românilor, trântor.ilor!

  22. Sunteți corupti până în măduva oaselor. Corupt la corupt nu-și scoate ochii. Funcționați doar la comanda politică. Sunteți o instituție fantomă, nu reală.

  23. In Focsani nimic se aude de Kim Jong Opri$han. Iar in Principatul Voluntari, Excelenta Sa, Pandele Intaiul este Imaculat .

    • Că veni vorba de pandele, nici el nu vrea sa o ia la el la primărie pe Găbița, știe el de ce, și o trimite duios la cratiță și la copii…

  24. În fapt justiția se înfăptuiește prin judecători,iar calitatea actului de justiție stă în profunzimea ,acuratețea ,puterea de argumentare și nu în ultimul rând ,de respectarea legii chiar de către aceștia, garanții ale independenței și imparțialității lor.Potrivit ultimei decizii din iulie 2023 ,magistrații români nu sunt ținuți să respecte hotărărea ICCJ de dezlegare a unor chestiuni drept prin care s-a dispus în ce privește principiul aplicării legii mai favorabile referitoare la prescripția răspunderii penale ca efect al deciziilor CCR 297/2018 și 357/2022, fiind apărați pentru poziția lor de decizia referită a CJUE și de art.11 din Constituția României privind preeminența dreptului european.