Ședință extraordinară de Guvern de la ora 20.15, pentru adoptarea bugetului pe anul 2026

În ceea ce privește contribuția la formarea PIB-ului, în 2026 este estimat că cererea internă va scădea la 0,5 procente, de la 1,5 procente în 2025. Asta pentru că consumul final va contribui negativ cu –0,6 procente (-0,5 procente – Cheltuielile cu consumul privat și -0,1 procente – cheltuielile cu consumul guvernamental – consumul individual și colectiv al administrației publice). Exportul net va contribui și el cu 0,5 procente, în timp ce investițiile vor contribui cu 1,1 procente.

Pe componente, cea mai mare contribuție o vor avea construcțiile – 0,4 procente, în timp ce industria și agricultura vor avea contribuții modeste de 0,1 procente.

În anul 2026 cheltuielile destinate investițiilor vor depăși nivelul record de anul trecut și vor ]nsuma aproximativ 163,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 8,0% în PIB fiind susținute în principal din fondurile externe și Mecanismul de Redresare și Reziliență.

La sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute este estimată la nivelul de 61,8% în PIB.

Consiliul Fiscal, aviz dar cu avertismente

Consiliul Fiscal a avizat joi proiectul de buget pe anul 2026 elaborat de Guvern, însă avertizeză că acesta este adoptat cu întârziere considerabilă și că ajustarea fiscală trebuie să continue pentru atenuarea deficitelor gemene și a datoriei publice mari.

Consiliul Fiscal atrage atenția că corecția bugetară din anul 2026 este planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli, ceea ce aduce riscuri deoarece în anii anterior a fost dificilă încadrarea în cheltuielile bugetate.

De asemenea, instituția mai atrage atenția asupra incertitudinii privind absorbția tuturor fondurilor din PNRR.

„Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creștere, dar poate conduce la o creștere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală”, avertizează instituția condusă de Daniel Dăianu.

Consiliul mai susține că ținta de deficit de 6,2% asumată pentru acest an  nu nu are în vedere atât posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu, cât și eventuale măsuri corelate cu acestea.

De asemenea, Consiliul Fiscal a mai semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială, cu dobânzile, precum și privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiții.

Instituția mai avertizează și asupra ajustării deficitului bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor.

Consiliul susține mai degrabă că este mai degrabă nevoie de o creștere a veniturilor bugetare.

„Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) este un „război” intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriașă; nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari pe bugetul public.”, arată instituția.