Securitatea cibernetică, miză majoră a alegerilor prezidenţiale americane (analiză AFP)

Primele elemente ale anchetei cu privire la spectaculosul atac cibernetic căruia i-a căzut victimă Twitter miercuri indică spre o „cârtiţă” şi ridică numeroase semne de întrebare cu privire la integritatea alegerilor prezidenţiale din SUA şi securitatea contului preşedintelui american Donald Trump, care are intenţia clară de a rămâne pe reţeaua sa de socializare preferată, scrie într-o amplă analiză France Presse, preluată de Agerpres.

Contul preşedintelui american – care îşi difuzează fără filtru prin el mesajele către cei 83,5 milioane de abonaţi zilnic – nu a fost piratat.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Kayleigh McEnany, a afirmat joi că „preşedintele va rămâne pe Twitter”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Contul preşedintelui fusese dezactivat accidental de un angajat al Twitter în urmă cu câţiva ani, ceea ce a determinat reţeaua să-l protejeze în mod special”, a explicat pentru CNBC Alex Stamos, fost responsabil pentru securitate la Facebook, în prezent profesor asociat la Stanford.

Dar, semn al mizei enorme pe care o reprezintă alegerile prezidenţiale din noiembrie pentru platforme, Twitter a decis pentru prima oară în luna mai să semnaleze mesaje ale lui Trump prezentându-le ca „înşelătoare” şi i-a avertizat pe abonaţii săi că ele încalcă regulile site-ului.

De fapt, cu mai puţin de trei luni înaintea scrutinului, influenţa politică a reţelelor de social media – subiect deja foarte dezbătut în SUA- se impune şi mai mult ca una din temele-cheie ale campaniei.

Printre personalităţile politice americane de prim-plan, contul candidatului democrat la prezidenţiale Joe Biden, al fostului preşedinte Barack Obama şi cel al ex-primarului New York-ului, Michael Bloomberg, au fost ţinte ale atacului de miercuri.

Acest atac cibernetic de mare amploare l-a determinat pe Josh Hawley, senator republican de Missouri, să-i adreseze o scrisoare patronului Twitter, Jack Dorsey.

„Mă îngrijorează faptul că acest eveniment ar putea să nu fie pur şi simplu o serie coordonată de intruziuni distincte unele de altele, ci mai ales un atac reuşit împotriva securităţii înseşi a Twitter”, a scris senatorul. „Un atac reuşit împotriva serverelor sistemului dumneavoastră reprezintă o ameninţare pentru viaţa privată şi securitatea datelor tuturor utilizatorilor dumneavoastră”, a continuat Hawley, care a invitat platforma să se adreseze Ministerului Justiţiei şi FBI.

Cu câteva ore înaintea incidentului de miercuri, Comitetul de supraveghere şi reformă al guvernului din Camera Reprezentanţilor considerase necesară numirea unui responsabil naţional pentru securitate cibernetică.

Deşi modul de operare al acestui ultim atac pare foarte particular, intruziunea fiind probabil iniţiată de un angajat al Twitter – potrivit mărturiilor şi capturilor de ecran pe care se bazează revista Vice -, bântuie încă fantoma campaniei prezidenţiale din 2016, care a fost afectată de falii majore în securitatea reţelelor de socializare, în special Facebook, notează AFP.

Grupul fusese criticat deschis pentru că a lăsat să se propage campanii masive de dezinformare şi pentru că nu a protejat suficient securitatea utilizatorilor săi.

În martie 2018, a izbucnit scandalul Cambridge Analytica. Această firmă britanică, care lucra pentru campania lui Donald Trump, a deturnat datele personale a zeci de milioane de utilizatori din lume.

Gigantul californian şi-a intensificat de atunci eforturile de combatere a tentativelor de manipulare asupra diferitelor sale platforme, destructurând numeroase operaţiuni de dezinformare.

La rândul său, Twitter a luat măsuri şi mai drastice în ultimele luni, interzicând în special publicitatea politică.

Semn al rolului lor crescând în domeniul public american, reţelele de socializare au devenit instrumente geopolitice esenţiale, în special în perioade de criză.

„Pentru responsabilii politici americani, Twitter reprezintă un paradox”, observă Heather Williams şi Alexi Drew, care tocmai au publicat un raport despre rolul diplomatic al platformei pentru Center for Science and Security Studies din King’s College din Londra.

„Pe de o parte, mesajele Twitter ale membrilor guvernului pot ajuta la configurarea discursului public american şi să ofere perspective aprofundate asupra luării de decizii americane cu scopul de a reduce neînţelegerile la actorii străini”, scriu cele două universitare. „Dar pe de altă parte, mesajele prin Twitter pot accentua neînţelegerile şi semăna confuzie în timpul crizelor, incitând un adversar să facă să crească tensiunile”, adaugă Williams şi Drew.

Fricţiunile nucleare între SUA şi Coreea de Nord sau escaladarea tensiunilor americano-iraniene după asasinarea în ianuarie a generalului iranian Qassem Soleimani oferă exemple semnificative ale rolului ambivalent pe care îl joacă Twitter în timpul crizelor internaţionale, notează AFP.