Se vor „bate ca dihorii într-un sac” în timp ce UE va încerca să astupe gaura financiară lăsată de Brexit / Retragerea Regatului Unit a lăsat o gaură de 62 de miliarde de lire sterline în fondurile Uniunii pentru următorii şapte ani

Preşedinţi, premieri şi miniştri de finanţe din toată Europa se pregătesc să petreacă un weekend prelungit la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii. Dar nu se vor delecta cu maiestatea barocă a Marelui Palat şi nici nu vor savura deliciile culinare locale. În loc de asta, se vor pregăti pentru acest eveniment extrem de infam, un „four shirter” în limbajul diplomaţilor bărbaţi care măsoară durata şi teroarea summiturilor din capitala belgiană a UE. Tema spinoasă care va face obiectul actualei reuniuni? – Banii. Iar problema? – Marea Britanie.

(analiză preluată din The Guardian, via Rador)

Retragerea UK din UE a lăsat o uriaşă gaură în bugetul blocului pe următorii şapte ani, 2021-2027. „Iar acum noi ne batem ca dihorii într-un sac”, a spus un diplomat UE cu un oftat.

Acoperind subiecte de la subvenţiile agricole la programe ştiinţifice şi eforturile UE de a combate urgenţa climatică, noul cadru financiar multi-anual (MFF) trebuie convenit de lideri şi de Parlamentul European din ce în ce mai impredictibil, înainte de sfârşitul anului. În lipsa unui acord, totul riscă să ajungă în impas în decurs de numai nouă luni, inclusiv fluxul fondurilor de coeziune, banii dedicaţi susţinerii celor mai sărace state membre.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Discuţiile bugetare de la Bruxelles sunt mereu o chestiune ranchiunoasă. Dar acum este altceva: toţi vor trebui să dea mai mulţi bani. Nimeni nu vrea. Capitalele UE se pregătesc să dea o luptă când se vor întâlni joi la Bruxelles în prima zi. Ca un semn de rău augur pentru corpul diplomatic, nu s-a stabilit o dată finală pentru summit, dar se mizează pe patru zile de discuţii.

În bătălia pentru buget există doi rivali principali. Pe de o parte sunt cei care se prezintă cu mândrie ca fiind „frugalii” – Ţările de Jos, Austria, Suedia şi Danemarca (deşi în cadrul acestei tabere există preocuparea că noul guvern de coaliţie austriac, având acum o tentă Verde, ar putea fi pierdut şi că suedezii se înmoaie). Fiind cei mai mari plătitori net, Frugalii insistă asupra unui buget de nu mai mult de 1% din PIB-ul UE. Propunerea iniţială a Comisiei Europene era de 1,1% – aproximativ 1,25 de trilioane de euro pentru şapte ani.

Apoi sunt „Prietenii coeziunii” (FoC). „Prietenii corupţiei, adică?” – a contrat un diplomat UE dintr-un stat ‘frugal’.

Cei 15 aflaţi sub stindardul FoC sunt Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, Estonia, Croaţia, Malta, Slovenia, Bulgaria, Cipru, Lituania, Letonia, România, Portugalia şi Grecia.

Frugalii spun că reducerile de 90 de miliarde de euro propuse de comisie pentru fondurile agriculturii şi coeziunii nu sunt suficiente. FoC spun că sunt vizaţi în mod incorect şi că ţările mai bogate ar trebui să scoată mai mult, creând condiţiile unei lupte între Est şi Vest.

Dezbaterea este cu atât mai toxică cu cât comisia a propus ca pe viitor fondurile de coeziune să fie condiţionate de respectarea statului de drept de către statele membre. Aceasta este cârpa roşie fluturată în faţa taurilor din guvernele naţionaliste ale Ungariei şi Poloniei, care se luptă deja cu Bruxellesul pentru reformele lor judiciare, printre alte teme.

Apoi mai sunt Franţa şi Germania. Principala grijă a Berlinului este ca la final să nu capete o imagine mai rea decât a francezilor. La Paris, guvernul este preocupat doar de câţi bani vor ajunge la fermierii săi, a spus o oficialitate de rang înalt din UE. Fragmentarea dezbaterilor naţionale face să fie imposibil de spus ce se va întâmpla, a spus o altă oficialitate, acum când până şi politica irlandeză este tulburată după alegerile care au transformat Sinn Fein în al doilea partid parlamentar.

Înainte de summit, preşedintele Consiliului European, fostul premier al Belgiei Charles Michel a fost implicat într-o furioasă navetă diplomatică între taberele beligerante.

Michel a prezentat o propunere alternativă pentru un buget de 1,074% din PIB-ul blocului (1,094 trilioane de euro) în încercarea de a împărţi diferenţa dintre taberele beligerante.

„În aceste negocieri, nu ne aşteptăm ca statele membre să fie mulţumite, dar gradul de nemulţumire va fi crucial”, a spus o oficialitate marcantă a UE. „Nicio şansă”, a răspuns un diplomat ‘frugal’. „Nu sunt prea multe de spus, doar că nu vom plăti. Şi ca în cântecul formaţiei Rolling Stones, ‘Time is on my side’ (Timpul îmi este aliat)”.

Daniel Boffey / Traducerea: Adriana Buzoianu