Să fii vegetarian ar putea fi în ADN-ul tău / Concluziile primului studiu care asociază genetica cu preferințele alimentare

Potrivit unui nou studiu, a renunța la carne poate să nu fie doar o chestiune de voință. Studiul publicat miercuri în PLOS One a descoperit că există patru gene asociate cu cât de bine poate cineva să adere la un stil de viață vegetarian, transmite CNN.

„În acest moment, ceea ce putem spune este că genetica joacă un rol semnificativ în vegetarianism și că unele persoane pot fi genetic mai potrivite pentru o dietă vegetariană decât altele”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Nabeel Yaseen, profesor emerit de patologie la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern.

Pe lângă practicile religioase și culturale, motivele de sănătate, morale și de mediu se numără printre factorii care îi motivează pe oameni să reducă sau să elimine consumul de carne, dar nu întotdeauna cu același succes, a declarat Yaseen într-un e-mail.

„O mare parte dintre cei care se autointitulează vegetarieni raportează de fapt consumul de produse din carne atunci când răspund la chestionare detaliate”, a spus el. „Acest lucru sugerează că mulți oameni care ar dori să fie vegetarieni nu sunt capabili să facă acest lucru, iar datele noastre sugerează că genetica este cel puțin o parte din motiv”.

Studiul nu a putut identifica cine ar fi sau nu predispus genetic la vegetarianism, dar cercetătorii speră ca lucrările viitoare să abordeze această întrebare, a spus Yaseen.

Acest lucru ar putea duce la informații mai bune despre sănătate în viitor, a declarat Dr. José Ordovás, director al departamentului de nutriție și genomică și profesor de nutriție și genetică la Universitatea Tufts din Massachusetts. Ordovás nu a fost implicat în acest studiu.

„Studiul evidențiază legătura complexă dintre genele noastre și alegerile noastre alimentare, sugerând că, în viitor, am putea avea recomandări alimentare mai personalizate pe baza predispozițiilor genetice”, a spus el.

Conexiuni cu metabolismul și funcția creierului

Cercetătorii au folosit date din UK Biobank, o mare bază de date biomedicale și o resursă de cercetare care urmărește oamenii pe termen lung.

Mai mult de 5.000 de vegetarieni stricți, definiți ca fiind persoane care nu au mâncat carne în ultimul an, au fost comparați cu peste 300.000 de persoane dintr-un grup de control care au mâncat carne în anul precedent, potrivit studiului.

Cercetătorii au identificat trei gene care sunt puternic identificate și alte 31 care sunt potențial identificate cu vegetarianismul. În cadrul unei analize genetice, cercetătorii au văzut că vegetarienii sunt mai predispuși decât non-vegetarienii să aibă variații diferite ale acestor gene.

Motivul ar putea fi legat de modul în care diferite persoane procesează lipidele sau grăsimile.

Mai multe dintre genele despre care studiul a constatat că sunt asociate cu vegetarianismul au legătură cu metabolizarea lipidelor, a spus Yaseen.

Plantele și carnea diferă în ceea ce privește complexitatea lipidelor lor, așa că s-ar putea ca unele persoane să aibă nevoie genetic de unele lipide oferite de carne, a adăugat el.

„Noi speculăm că acest lucru ar putea avea legătură cu diferențele genetice în metabolismul lipidelor și modul în care afectează funcția creierului, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a examina această ipoteză”, a spus Yaseen.

Nu funcționează pentru toată lumea

Studiul are totuși limitări, a spus Ordovás.

Toți cei care au participat la analiză erau albi, ceea ce, potrivit lui Yaseen, a menținut eșantionul omogen pentru a evita ca practicile culturale să influențeze rezultatele. Dar acest lucru împiedică, de asemenea, ca datele să fie aplicabile la întreaga populație, a spus Ordovás.

Deși este posibil ca acest studiu să nu ofere un răspuns definitiv, este o privire importantă asupra nutriției, a spus el.

„Acest studiu pune în lumină un domeniu de cercetare relativ puțin explorat: genetica din spatele preferințelor alimentare”, a spus Ordovás. „Asocierea variantelor genetice cu vegetarianismul strict pe termen lung sugerează o bază biologică pentru această alegere dietetică, dincolo de motivele culturale, etice sau de mediu.”