Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Federico Carboni a acționat joi butonul aparatului care i-a administrat medicamentul letal în vene și a spus doar „Vi auguro buona fortuna, vi voglio bene! / Vă doresc mult noroc, vă iubesc”, relatează Corriere della Sera, despre ultimele momente din viața primului italian care s-a sinucis asistat.
La ora 10.55, singurul deget pe care îl mai putea mișca a dat ordinul de a porni administrarea medicamentului. La ora 11.05, anestezistul a constatat decesul.
Pentru prima dată în Italia, un bărbat și-a luat adio de la viață prin sinucidere asistată medical. Și înainte de a face acest lucru, a decis că este timpul să își dezvăluie adevărata identitate: nu se numea „Mario”, așa cum a fost numit generic de presa italiană, ci Federico Carboni. Avea 44 de ani și locuia în Senigallia, în provincia Ancona.
În Italia nu există o lege care să permită sinuciderea asistată, în ciuda atenționării Curții Constituționale, care în 2019 a îndemnat Parlamentul să o aprobe.
„Până atunci, oricine ajută pe cineva să moară nu va fi pedepsit dacă sunt îndeplinite anumite condiții”, au anunțat judecătorii Curții Constituționale.
Sursa foto: Corriere della Sera
Trist!
În sfârșit normalitate, decât sa trăiești leguma o viata și sa îți dorești să mori și sa nu poți face nimic, mai bine sa mori cu demnitate și sa nu te chinui. O viata în care ești țintuit la pat și plin de dureri nu trebuie trăită de nimeni.
Cum de încă nu a apărut cioclul forumului să bage niște „condoleanțe“?
Am o intrebare mai buna. Cum inca n-au aparut sclavetii lui Dani si Banescu sa-si verse textele lor cu pacate si Occident decadent
L-au sinucis!
Mai tin minte cand asta era o fraza glumeata pentru omor.
Acum e pentru progres.
l-au asistat , incerci sa faci o gluma dar nu te duce capul sa o faci cum trebuie
Iti doresc sa nu iti doresti niciodata sa vrei sa mori.
@asdas
Te asista si unul cu sotia pe tine?
un gest de normalitate.
Eu cred ca riscul este, daca se vor accepta practicile astea, sa ajungem intr-un punct in care insuportabilul va fi o chestiune subiectiva, cum incepe sa devina acum genul (” nu sunt femeie/barbat, cum m-am nascut, ci sunt ce ma simt eu, iar voi sunteti obligati sa imi respectati subiectivismul si sa ma tratati ca atare”).
Atunci, riscul e sa devenim nevoiti sa consideram ca ceva normal si acceptabil orice sinucidere.
Adica sinuciderea nu va mai fi un tabu, iar asta nu stiu cum s-ar putea gestiona….
@ Altcineva – Daca ajungi la ganduri de sinucidere exista doua variante: Ori ai grave probleme psihice, ori ai grave probleme medicale care scad calitatea vietii la un nivel de neindurat (dureri mari, imobilitate cum e cu omul de mai sus etc.). Sa-mi spui si mie ce ar fi tabu la sinucidere? Chiar crezi ca o sa inceapa lumea sa se sinucida in masa? Eu nu cred… plus ca, probabil, e atat de strict controlul pana la un asemenea deznodamant, incat nu cred ca se va ajunge la bagatelizare.
Da, “ mori cu demnitate” și sfârșești într-o eternitate, adică in talpa iadului! Auguri!