Rusia se îndatorează din ce în ce mai mult pentru a acoperi costurile războiului din Ucraina / Cheltuielile pentru apărare din acest an ar fi între 55 și 69 miliarde de dolari

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Preşedintele Vladimir Putin menţionează în mod frecvent faptul că Rusia are cea mai mică datorie publică dintre ţările G20 drept un punct forte al economiei ruseşti, însă războiul său din Ucraina începe să schimbe acest lucru, arată o analiză a agenției de știri Bloomberg, citată de Agerpres.

În condiţiile în care sursele externe de finanţare sunt în mare parte întrerupte de sancţiunile internaţionale, Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe obligaţiunile emise pe plan local, la dobânzi mai mari, pentru a ajuta la finanţarea războiului. În următorul deceniu, Rusia va plăti cel puţin 15% din produsul intern brut pentru serviciul datoriei, adică echivalentul întregii datorii publice actuale, conform calculelor Bloomberg Economics.

Emisiunile locale de obligaţiuni sunt aşteptate să crească în acest an, deoarece economia de război a Rusiei are nevoie de  finanţare suplimentară, potrivit unor surse din apropierea planurilor bugetare. Cheltuielile pentru apărare din acest an ale Rusiei ar putea se situeze undeva între 4.000 şi 5.000 de miliarde de ruble  (55-69 miliarde de dolari), mai mari decât cele bugetate iniţial sau cu aproape 40% peste cheltuielile planificate, au dezvăluit sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Conform legii bugetului, guvernul de la Moscova şi-a planificat să atragă puţin peste 4.000 de miliarde de ruble de pe piaţa internă pentru a acoperi cheltuielile statului, în timp ce plafonul datoriei a fost stabilit la 37.400 miliarde  de ruble.Cu toate acestea, în primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar a urcat până la 6.000 de miliarde de ruble sau 2,6% din PIB, depăşind ţinta pentru întregul an 2026 cu aproximativ 60%. De asemenea, plafonul datoriei publice pentru anul 2026 a fost deja atins.

Chiar dacă Ministerul Finanţelor face eforturi pentru a reduce deficitul prin utilizarea rezervelor acumulate şi reducerea cheltuielilor în alte părţi, guvernul de la Moscova va trebui în continuare să atragă alte 2.000-3.000 de miliarde de ruble prin împrumuturi în acest an, susţin sursele citate de Bloomberg.

Costurile Rusiei cu  serviciul datoriei s-au dublat de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei din februarie 2022. În 2021, sumele alocate pentru plata  dobânzilor au reprezentat aproximativ 4,5% din cheltuielile federale şi s-au clasat doar pe locul opt printre categoriile de cheltuieli bugetare.

Comparativ, în acest an, Rusia planifică aproape 4.000 de miliarde de ruble pentru rambursare datoriei, reprezentând aproape 9% din bugetul federal total. Aceasta face din serviciul datoriei a cincea cea mai mare poziţie din bugetul de stat după apărare, securitate naţională, politică socială şi economie.

„La dobânzile actuale, datoria internă este destul de scumpă”, spune Dmitri Polevoy, director de investiţii la Astra Asset Management. Potrivit acestuia, povara în creştere a datoriei  „limitează spaţiul de manevră în alte categorii de cheltuieli pe care Ministerul Finanţelor încearcă să le optimizeze”.

Deocamdată, datoria publică actuală a Rusiei, de 16,5% din PIB, este un exemplu conservatorism fiscal în comparaţie cu majoritatea statelor europene. La forumul economic  de la Sankt Petersburg, la începutul acestei luni, Putin a subliniat povara datoriei din Grecia la 146% din PIB, Italia cu 137% şi Franţa la 116%, spunând că poziţia Rusiei „pur şi simplu nu este comparabilă”.

Cu toate acestea, săptămâna trecută, parlamentarii ruşi au adoptat în grabă un act normativ  care permite guvernului să mărească împrumuturile dincolo de plafonul de îndatorare prevăzut în legea bugetului. „Acest proiect de lege este urgent necesar”, a declarat preşedintele Comisiei de buget din Duma de Stat, Andrey Makarov.

Banca Centrală a Rusiei şi băncile comerciale contribuie la creşterea împrumuturilor guvernamentale prin operaţiuni repo. Băncile achiziţionează obligaţiuni OFZ emise de guvern şi apoi le folosesc ca garanţii la banca centrală în schimbul lichidităţii. Practic, băncile direcţionează fonduri către obligaţiuni guvernamentale în loc să acorde împrumuturi economiei, folosind aceste titluri de valoare pentru a obţine finanţare de la banca centrală. Acest lucru distorsionează funcţionarea economiei, contribuind la stagnarea sectoarelor non-militare.