Rusia respinge armistițiul de 30 de zile cerut de SUA, Ucraina și liderii europeni

Rusia a respins sâmbătă „presiunile” exercitate asupra ei în vederea acceptării unui armistiţiu de 30 de zile în Ucraina, precum şi noile „ameninţări cu sancţiuni” formulate de puteri occidentale, transmite Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea de stat rusă că Moscova nu se va lăsa intimidată şi că este deja obişnuită cu măsurile punitive.

„Noi ne gândim deja la ce vom face după ce aceste sancţiuni vor fi impuse, cum vom minimiza consecinţele lor”, a spus Peskov. „Încercarea de a ne speria cu sancţiuni este zadarnică”, a declarat Peskov.

Preşedintele american Donald Trump şi lideri europeni au atenţionat cu noi sancţiuni în cazul în care Rusia va refuza armistiţiul.

Noul cancelar federal german Friedrich Merz a atenţionat Moscova cu o „înăsprire masivă a sancţiunilor” dacă preşedintele rus refuză armistiţiul de 30 de zile în conflictul său împotriva Ucrainei. În lipsa unei reacţii a Kremlinului, „va avea loc o înăsprire masivă a sancţiunilor şi ajutorul masiv pentru Ucraina va continua. Pe plan politic, desigur, dar şi pe plan financiar şi militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru cotidianul german Bild.

Moscova formulase anterior condiţii pentru orice pauză în lupte, inclusiv oprirea livrărilor de arme occidentale pentru Ucraina.

Cancelarul federal german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierii britanic Keir Starmer şi polonez Donald Tusk se aflau sâmbătă la Kiev, de unde au propus Moscovei un armistiţiu „complet şi necondiţionat” pentru 30 de zile, începând de luni.

Uniunea Europeană şi SUA au impus deja mai multe serii de sancţiuni împotriva Rusiei, în efortul de a lipsi această ţară de mijloacele economice pentru a-şi susţine războiul împotriva Ucrainei.

Chiar dacă aceste măsuri au creat provocări semnificative în faţa Rusiei, inclusiv acces limitat la tehnologii occidentale, analişti remarcă rezilienţa surprinzătoare a economiei ruse.

În calitate de exportator de materii prime, Rusia continuă să câştige miliarde din vânzări de petrol şi gaz, venituri ce îi permit să-şi alimenteze economia de război.