Rubio către europeni, la München: Suntem parteneri, dar jucați după regulile lui Trump

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Marco Rubio i-a asigurat sâmbătă pe liderii europeni că SUA nu intenționează să abandoneze alianța transatlantică, spunând că destinul acesteia “va fi întotdeauna împletit” cu cel al continentului, dar le-a cerut să participe la eforturile Administrației Trump de a remodela ordinea globală, punând accent pe suveranitate, reindustrializare și putere militară.

Discursul șefului diplomației americane la Conferința de Securitate de la München a avut un ton mult mai prietenos față de cel al vicepreședintelui JD Vance de anul trecut, în care numărul 2 de la Casa Albă a criticat “cenzura” instituită de liderii europeni, refuzul organizatorilor conferinței de a permite accesul partidelor populiste la eveniment și eșecul UE de a aborda amenințarea imigrației ilegale la securitatea și identitatea europene. Acel moment a șocat aliații Americii de pe bătrânul continent.

Un discurs moderat

Rubio, cel mai înalt diplomat al Administrației Trump, a declarat sâmbătă că “nu este nici scopul, nici dorința noastră” să punem capăt parteneriatului transatlantic, adăugând: “Pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei. Și sunt aici astăzi pentru a lăsa clar că America trasează calea către un nou secol de prosperitate și că, încă o dată, vrem să o facem împreună cu voi, aliații noștri prețuiți și cei mai vechi prieteni ai noștri.”

Șeful diplomației de la Washington a insistat: “Nu căutăm să separăm, ci să revitalizăm o veche prietenie și să reînnoim cea mai mare civilizație din istoria omenirii.”

El a criticat politicile europene privind imigrația, comerțul și clima – critici adresate în mod repetat Europei de către Administrația Trump -, inclusiv descrierea politicilor de imigrație ca o amenințare la adresa civilizației și afirmarea că un “cult climatic” a preluat politica economică.

Rubio a spus că după sfârșitul Războiului Rece, SUA și Europa “au adoptat o viziune dogmatică a comerțului liber și neîngrădit, chiar în timp ce unele națiuni și-au protejat economiile și și-au subvenționat companiile pentru a ne submina sistematic – închizând fabrici, rezultând în dezindustrializarea unor mari părți ale societăților noastre, externalizând milioane de locuri de muncă din clasa muncitoare și mijlocie și cedând controlul asupra lanțurilor noastre critice de aprovizionare atât adversarilor, cât și rivalilor.”

Rubio a adăugat: “Ne-am externalizat tot mai mult suveranitatea către instituții internaționale, în timp ce multe națiuni au investit în state sociale masive în detrimentul menținerii capacității de a se apăra. Aceasta, chiar în timp ce alte țări au investit în cea mai rapidă acumulare militară din întreaga istorie a omenirii și nu au ezitat să folosească forța pentru a-și urmări propriile interese. Pentru a liniști un cult al climei, ne-am impus politici energetice care ne sărăcesc populațiile, chiar în timp ce competitorii noștri exploatează petrolul, cărbunele și gazele naturale și orice altceva – nu doar pentru a-și alimenta economiile, ci și pentru a le folosi ca pârghie împotriva noastră.”

“Și în căutarea unei lumi fără frontiere, ne-am deschis porțile unui val fără precedent de migrație în masă care amenință coeziunea societăților noastre, continuitatea culturii noastre și viitorul popoarelor noastre. Am făcut aceste greșeli împreună și acum, împreună, le datorăm popoarelor noastre să înfruntăm aceste realități și să mergem înainte, să reconstruim,” a spus șeful diplomației americane.

Rubio a afirmat că, sub președintele Trump, Statele Unite ale Americii “își vor asuma din nou sarcina reînnoirii și restaurării, animate de o viziune a unui viitor la fel de mândru, de suveran și de vital ca trecutul civilizației noastre. Și, deși suntem pregătiți, dacă este necesar, să facem acest lucru singuri, preferința și speranța noastră este să o facem împreună cu voi, prietenii noștri din Europa,” adăugând că SUA și bătrânul continent sunt parte a “unei singure civilizații – civilizația occidentală. Suntem legați unii de alții prin cele mai profunde legături pe care națiunile le pot împărtăși, forjate de secole de istorie comună, credință creștină, cultură, patrimoniu, limbă, ascendență și sacrificiile pe care strămoșii noștri le-au făcut împreună pentru civilizația comună pe care am moștenit-o.

Și acesta este motivul pentru care noi, americanii, putem părea uneori puțin direcți și insistenți în sfaturile noastre. Acesta este motivul pentru care președintele Trump cere seriozitate și reciprocitate din partea prietenilor noștri din Europa. Motivul, prietenii mei, este că ne pasă profund. Ne pasă profund de viitorul vostru și de al nostru. Și dacă uneori nu suntem de acord, dezacordurile noastre vin dintr-un profund sentiment de îngrijorare pentru o Europă de care suntem legați – nu doar economic, nu doar militar. Suntem legați spiritual și suntem legați cultural. Vrem ca Europa să fie puternică. Credem că Europa trebuie să supraviețuiască, pentru că cele două mari războaie ale secolului trecut ne servesc drept amintire constantă că, în cele din urmă, destinul nostru este și va fi întotdeauna interconectat cu al vostru, pentru că știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru a noastră.”

Rubio s-a întrebat “ce anume apărăm, pentru că armatele nu luptă pentru abstracțiuni. Armatele luptă pentru un popor; armatele luptă pentru o națiune. Armatele luptă pentru un mod de viață. Și asta este ceea ce apărăm: o mare civilizație care are toate motivele să fie mândră de istoria sa, încrezătoare în viitorul său și hotărâtă să fie mereu stăpână pe propriul destin economic și politic.”

În opinia secretarului de stat, “dezindustrializarea nu a fost inevitabilă. A fost o alegere politică conștientă. Migrația în masă nu este o preocupare marginală. Putem reindustrializa economiile și reconstrui capacitatea de apărare. Trebuie să recâștigăm controlul frontierelor. Nu mai putem plasa ordinea globală deasupra intereselor vitale ale națiunilor noastre.”

Rubio a insistat că “trebuie să recâștigăm controlul asupra frontierelor noastre naționale. Controlul asupra celor care și asupra numărului de persoane care intră în țările noastre nu este o expresie a xenofobiei. Nu este ură. Este un act fundamental de suveranitate națională. Iar eșecul de a face acest lucru nu este doar o abdicare de la una dintre cele mai elementare datorii față de popoarele noastre. Este o amenințare urgentă la adresa țesutului societăților noastre și a supraviețuirii civilizației noastre însăși.”

De asemenea, el a afirmat că, “în cele din urmă, nu mai putem plasa așa-numita ordine globală deasupra intereselor vitale ale popoarelor și națiunilor noastre. Nu trebuie să abandonăm sistemul de cooperare internațională pe care l-am creat și nici nu trebuie să desființăm instituțiile globale ale vechii ordini pe care le-am construit împreună. Dar acestea trebuie reformate. Acestea trebuie reconstruite.”

După ce a criticat Natiunile Unite că n-au reușit să pună capăt războiului din Gaza, conflictului din Ucraina sau crizei reprezentate de Iran, Rubio a afirmat: “nu trăim într-o lume perfectă și nu putem continua să le permitem celor care ne amenință în mod deschis cetățenii și pun în pericol stabilitatea globală să se ascundă în spatele unor abstracțiuni ale dreptului internațional pe care ei înșiși le încalcă în mod repetat. Acesta este drumul pe care președintele Trump și Statele Unite au pornit. Este drumul pe care vă cerem aici, în Europa, să ni vă alăturați. Este un drum pe care l-am parcurs împreună înainte și sperăm să-l parcurgem din nou împreună.”

El a repetat apelurile familiare ale SUA ca Europa să investească mai mult în apărare, spunând: “nu ne dorim aliați slabi, pentru că asta ne face și pe noi mai slabi. Ne dorim aliați care se pot apăra singuri, astfel încât niciun adversar să nu fie vreodată tentat să ne testeze forța colectivă. Acesta este motivul pentru care nu ne dorim aliați împovărați de vină și rușine. Ne dorim aliați care sunt mândri de cultura și moștenirea lor, care înțeleg că suntem moștenitorii aceleiași mari și nobile civilizații și care, împreună cu noi, sunt dispuși și capabili să o apere.

Și acesta este motivul pentru care nu ne dorim aliați care să raționalizeze un status quo disfuncțional în loc să confrunte ceea ce este necesar pentru a-l repara, pentru că noi, în America, nu avem niciun interes să fim administratori politicoși și ordonați ai declinului gestionat al Occidentului. Nu căutăm să ne separăm, ci să revitalizăm o veche prietenie și să reînnoim cea mai mare civilizație din istoria omenirii.”

Semnificații

Comentatorii au remarcat că tonul general al discursului lui Rubio a fost semnificativ diferit de cel al lui JD Vance la același eveniment de anul trecut, în timpul căruia vicepreședintele american i-a criticat în mod repetatr pe liderii continentali.

În intervenția sa din februarie trecut, Vance a susținut că pericolul major pentru Europa nu vine din Rusia sau China, ci “din interior,” prin ceea ce a descris drept retragerea de la valori fundamentale precum libertatea de exprimare. Vicepreședintele american a criticat folosirea conceptelor de “dezinformare” și “discurs al urii” ca pretexte pentru limitarea opiniilor alternative și a invocat exemple din mai multe state europene – de la intervenții ale autorităților împotriva unor postări online, până la condamnări în cazuri legate de proteste sau rugăciune în proximitatea clinicilor de avort.

Vance a atacat atunci și organizatorii Conferinței de la München pentru excluderea unor formațiuni populiste (de dreapta și de stânga) de la eveniment, interpretând decizia drept un semn al refuzului elitelor europene de a accepta opoziția politică.

Vicepreședintele a prezentat imigrația ilegală și migrația în masă drept o criză care amenință securitatea și identitatea societăților europene. Ca exemplu al riscurilor, a invocat un incident petrecut la München, unde un refugiat afgan a intrat cu mașina într-o mulțime. Vance a spus că alegătorii nu au votat pentru “deschiderea porților” către milioane de imigranți neverificați și a susținut că ascensiunea partidelor care promit limitarea imigrației reflectă o cerere democratică reală.

La momentul respectiv, analiștii au remarcat că discursul lui Vance a deviat de la așteptările liderilor europeni, care anticipau detalii despre planul Administrației Trump privind pacea în Ucraina și despre consolidarea NATO. În loc să intre în detalii strategice, Vance a insistat asupra întrebării “pentru ce anume” se apără Europa și a avertizat că nu poate exista securitate dacă guvernele se tem de “vocile, opiniile și conștiința” propriilor cetățeni.

Reacția aliaților europeni ai Americii a fost una de stupoare și îngrijorare. De exemplu, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a catalogat comparațiile cu regimurile autoritare drept “inacceptabile” și a insistat asupra caracterului democratic al statelor europene.

Cancelarul german din acel moment, Olaf Scholz, a respins discursul, considerându-l o formă de sprijin indirect pentru formațiunea Alternativa pentru Germania și a spus că nu acceptă interferențe externe în campania electorală din țara sa, în timp ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a interpretat intervenția drept o încercare de a provoca un conflict cu Europa și a cerut focalizare pe amenințări precum agresiunea Rusiei în Ucraina.

După discursul lui Rubio de sâmbătă însă, tonul oficialilor europeni a fost complet diferit. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a fost “foarte liniștită” de remarcile diplomatului american, despre care a spus că este “un bun prieten, un aliat puternic. Și pentru mine a fost foarte liniștitor să-l ascult.”

Ea a insistat că “o Europă independentă este o Europă puternică. Iar o Europă mai puternică înseamnă o alianță transatlantică mai puternică. Vrem o Europă puternică. Și acesta este, cred, mesajul de astăzi.”

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat pentru DW că discursul lui Rubio a fost “dintr-o altă categorie față de cel de anul trecut” al lui Vance. Totuși, el a subliniat importanța independenței germane și europene în materie de apărare, politică climatică și comerț.

“Schimbările climatice există și trebuie să oferim răspunsuri. Nu să negăm existența lor,” a spus Wadephul, adăugând că, deși prioritățile nu coincid în totalitate, există “un teren comun pentru un viitor luminos între SUA și Europa.”

De partea sa, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că observațiile lui Rubio sunt în linie cu ideea că “Europa nu a făcut suficient pentru propria apărare și securitate în ultimii ani.”

Grupul think tank Atlantic Council a remarcat și el caracterul “remarcabil de pozitiv” al declarațiilor făcute de Rubio la München, la doar o lună după o confruntare transatlantică privind obiectivele președintelui Trump legate de Groenlanda și într-un moment în care mulți lideri europeni vorbesc tot mai deschis despre deteriorarea alianței transatlantice.

Rubio “a ținut un discurs excelent, bine primit,” în care “nu a repudiat nimic din discursul mai combativ al vicepreședintelui JD Vance de anul trecut, dar a prezentat aceleași teme într-o lumină mai pozitivă, concentrându-se pe provocările comune cu care se confruntă atât Europa, cât și Statele Unite și pe modul în care aliații pot colabora pentru a le  aborda,” a afirmat Matthew Kroenig, vicepreședinte și director senior al Scowcroft Center for Strategy and Security.

Discursurile susținute de Vance și Rubio reflectă, a declarat Daniel Fried, fost secretar adjunct de stat al SUA pentru Europa, impulsuri diferite în cadrul Administrației Trump: unul “de a deschide noi conflicte sau de a se angaja în războaie culturale imposibil de rezolvat,” iar celălalt de a “valorifica victoria” atunci când a câștigat argumentul principal – în acest caz, necesitatea ca Europa să facă mai mult.

Fried a salutat mesajul pozitiv despre “lumea liberă” transmis de Rubio, care a cerut reformarea, nu distrugerea, instituțiilor precum NATO. “Rubio ar fi putut fi mai explicit în identificarea adversarilor lumii libere – Rusia și China. Ar fi putut exista mai mult decât o simplă referire trecătoare la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.”

“Accentul substanțial a fost pus pe abordarea exceselor globalizării,” a comentat Kroenig. Rubio “a susținut că a fost ‘naiv’ să externalizăm producția industrială, să permitem migrația în masă, să devenim dependenți economic de aliați periculoși și să ignorăm importanța identităților naționale.”

Înainte de discursul lui Rubio, “liderii europeni ridicaseră nivelul anxietății geopolitice la maximum,” a declarat și Philippe Dickinson, director adjunct al Transatlantic Security Initiative și fost diplomat de carieră în cadrul Ministerului britanic de Externe, în timp ce Tressa Guenov, director pentru programe și operațiuni și cercetător la Scowcroft Center for Strategy and Security, fost principal adjunct al secretarului asistent al apărării al SUA pentru afaceri internaționale de Securitate, a concluzionat că discursul secretarului Rubio la München “a redus, pentru moment, temperatura transatlantică.”

Concluzia

În opinia publicației americane Politico, Rubio i-a îndemnat pe liderii mondiali reuniți să se alăture criticii la adresa ordinii globale care a stat la baza revenirii la putere a președintelui Donald Trump anul trecut.

Pe de altă parte, analiștii cred că discursul lui Marco Rubio de la München a încercat să transmită un mesaj de reasigurare: Statele Unite nu își abandonează aliații europeni și nu doresc sfârșitul relației transatlantice. Dimpotrivă, Rubio a insistat asupra unei legături istorice, culturale și civilizaționale profunde între cele două maluri ale Atlanticului, afirmând că “destinele noastre vor fi întotdeauna legate.”

Așa cum am remarcat anterior, tonul a fost mai conciliant decât în intervențiile anterioare ale altor oficiali americani, iar apelul la unitate și la valori comune a fost clar formulat.

Totuși, dincolo de formularea mai caldă, condițiile parteneriatului au fost definite fără echivoc. America, așa cum o descrie Rubio în logica celei de-a doua Administrații Trump, nu mai este dispusă să fie garantul automat al securității europene fără un angajament proporțional din partea Europei.

Mesajul central a fost că alianța trebuie reechilibrată: Europa trebuie să investească mai mult în apărare, să-și consolideze autonomia strategică și să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.

În paralel, Washingtonul va continua să promoveze o viziune de tipul “națiunile pe primul loc,” în care suveranitatea și interesele naționale prevalează asupra instituțiilor multilaterale.

Prin urmare, oferta americană este una de parteneriat, dar nu în termenii tradiționali ai ultimelor decenii. Rubio a reafirmat dorința de cooperare, însă într-un cadru conceptual clar definit de Trump: mai puțină dependență de structuri globale, mai mult accent pe forța națională, pe identitate și pe capacitatea de descurajare. Statele Unite vor să rămână alături de Europa, dar într-o alianță reconfigurată, în care contribuțiile, prioritățile și viziunea strategică sunt recalibrate după parametrii stabiliți la Washington.

În esență, discursul a transmis că parteneriatul transatlantic nu este încheiat, dar este în transformare. America dorește să fie partenerul Europei – însă o Europă mai puternică, mai autonomă și dispusă să accepte noile coordonate impuse de Administrația de la Washington. Este un joc în care Trump este cel care face regulile.

Surse: BBC, Deutsche Welle, Atlantic Council, Politico, state.gov, YouTube