Rotația creativă din modă: Are încrederea dintre CEO și directorul de creație o dată de expirare?

Odată cu plecarea oficială a Mariei Grazia Chiuri de la Dior, industria modei de lux așteaptă cu nerăbdare noile numiri. Parcă lipsește doar fluierul șefului de gară și anunțul „toată lumea la bord” pentru ca următoarea călătorie către o nouă direcție creativă să înceapă, relatează Fashion United.

Asistăm la o reconfigurare continuă a conducerii creative. Doar cu câteva săptămâni în urmă, s-a anunțat că Pierpaolo Piccioli — după ani întregi la cârma casei Valentino, dintre care opt petrecuți alături de Maria Grazia Chiuri, care a părăsit brandul în 2016 pentru Dior — se mută la Balenciaga (parte din grupul Kering). Cu un an înainte, Alessandro Michele preluase conducerea creativă la Valentino, după plecarea lui Piccioli din 2024.

Michele părăsise Gucci în 2022, fiind înlocuit de Sabato De Sarno, care a condus direcția creativă a casei florentine din 2023 până în februarie 2025, puțin înainte ca Demna Gvasalia să fie numit oficial. Gvasalia, la rândul său, părăsise Balenciaga — poziție care, în final, i-a revenit lui Piccioli.

Ne oprim aici, deși caruselul numirilor din ultimele luni este, în realitate, mult mai extins. Merită poate menționată și venirea designerului olandez Duran Lantink ca nou director de creație permanent al casei Jean Paul Gaultier — una dintre puținele apariții cu adevărat noi în „Olimpul modei” din ultima vreme.

Nu că Lantink ar fi un necunoscut: dimpotrivă, finalist al premiului LVMH în 2019 și câștigător al Woolmark Prize în acest an, el a creat piese pentru Beyoncé, Doja Cat, Paris Hilton, Billie Eilish sau Solange. Să spunem doar că e un nume mai proaspăt.

Întrebarea care se ridică însă nu este dacă — asemenea industriei cinematografice — și în modă există un „cerc închis” de nume care se rotesc de la un brand la altul fără a părăsi niciodată lumina reflectoarelor. Ci mai degrabă: cât de mult contribuie aceste alternanțe, uneori grăbite, la creșterea brandurilor? Sau, dimpotrivă, cât de mult le afectează ADN-ul, determinând pierderea unor clienți fideli care nu se mai regăsesc în imaginea casei, în locul extinderii reale a publicului țintă — obiectivul asumat al managementului?

Nici opțiunile nu lipsesc. Numai în divizia de modă și articole din piele a grupului LVMH regăsim nume precum Louis Vuitton, Christian Dior, Celine, Loewe, Kenzo, Givenchy, Fendi, Emilio Pucci, Marc Jacobs, Berluti, Loro Piana, Rimowa sau Patou. În timp ce Kering deține în prezent în portofoliul său de fashion branduri ca Gucci, Saint Laurent, Bottega Veneta, Balenciaga, McQueen și Brioni.

În acest sens, pe 22 mai, la Milano, în cadrul conferinței Changemakers in Luxury Fashion, organizată de Camera Națională a Modei Italiene (CNMI) în parteneriat cu Zalando, Francesca Bellettini — director general adjunct al Kering — a subliniat:

„Trebuie să existe încredere reciprocă între CEO și directorul de creație, dar fiecare trebuie să își cunoască rolul și să se respecte reciproc.”

Într-o perioadă atât de complexă pentru piața de lux, brandurile trebuie să rămână fidele ADN-ului propriu și să își mențină relevanța și dorința în ochii consumatorului tocmai prin viziunea creativă adusă de directorii de creație.

Totuși, această încredere — în loc să se consolideze sezon după sezon — pare din ce în ce mai fragilă și influențată de o rotație accelerată, determinată de criză, cerere scăzută și o situație geopolitică globală complicată.

Chiar și valorile invocate frecvent de consumatori — autenticitate, transparență, coerență — menționate recent și de Matteo Lunelli, președintele Altagamma, în cadrul adunării generale a fundației, nu par să mai figureze printre prioritățile de vârf ale multor branduri de lux.