Românii au mai mare încredere în ONG-uri decât în sindicate / A crescut și procentul celor care donează pentru presa independentă – sondaj FDSC

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nivelul de încredere al populaţiei în organizaţiile neguvernamentale din România se menţine în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată şi neîncredere generalizată în instituţii, este concluzia unui sondaj realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

În acelaşi timp, deşi neîncrederea faţă de ONG-uri este şi ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporţia celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 şi 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025, realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfăşurate în 2010, 2016, 2023 şi 2025, analizând evoluţia percepţiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile faţă de ONG-uri, rolul şi impactul acestora, formele de asociere şi implicare civică.

Datele BOSC 2025 arată că organizaţiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) şi partidele politice (19%). Biserica rămâne instituţia cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).

Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 şi 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din oraşe mari şi a celor din regiunea Moldova.

Tinerii se disting constant printr-o relaţie mai apropiată cu organizaţiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 şi 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populaţia de peste 60 de ani (36%) şi sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea.

Majoritatea respondenţilor consideră că ONG-urile joacă un rol esenţial în funcţionarea unei societăţi democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reuşeşte să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcţiona fără organizaţii neguvernamentale.

Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influenţată de convingerea că acestea sunt indispensabile democraţiei şi că suplinesc eşecurile statului, în timp ce teoriile conspiraţioniste şi percepţiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă.

Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenţi consideră că ONG-urile au o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii beneficiarilor direcţi ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizaţiile neguvernamentale nu au nicio influenţă asupra propriei lor vieţi.

ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel naţional. Unul din trei dintre respondenţi consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societăţii.

Această percepţie – ONG-urile „fac bine, dar nu mie” – este identificată drept una dintre explicaţiile centrale ale nivelului relativ redus de implicare civică formală.

Două treimi dintre români (66%) declară că au interacţionat, într-o formă sau alta, cu o organizaţie neguvernamentală. Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporţia celor care au făcut donaţii a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare şi al locuitorilor din oraşe mari.

Aproape două treimi din populaţia adultă cunoaşte posibilitatea de a redirecţiona 3,5% din impozitul pe venit, iar proporţia celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025. Dintre aceştia, 18% au redirecţionat către ONG-uri.

Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstraţii publice, voluntariat şi activism instituţional. De asemenea, tinerii cu studii superioare din oraşe mari şi din zona Bucureşti-Ilfov sunt cei mai prezenţi în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susţinerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populaţiei generale.

35% dintre adulţi declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în prezent dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizaţie. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizaţiile religioase.

Susţinerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat faţă de 2023 şi 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicaţie online, potrivit datelor BOSC 2025.

Aproximativ 80% dintre respondenţi susţin cele patru misiuni testate pentru organizaţiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acţionează guvernanţii şi contribuţia la elaborarea legilor şi a altor acte normative. Dintre acestea, rolul care se detaşează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanţii, această aşteptare fiind mai pronunţată în rândul femeilor şi al persoanelor cu vârste între 30 şi 44 de ani.