România Serbia generează jumătate din startup-urile din Balcani, Grecia pe locul al treilea

Ecosistemul balcanic al inovării trece la un nou nivel, iar în acest domeniu Grecia se situează destul de sus, chiar dacă nu întotdeauna pe prima poziție. Regiunea numără 12.000 de startup-uri active, iar Serbia și România au produs aproape 50% din noile afaceri create în perioada 2024-2025, arată o analiză The Power Game via Rador.

Grecia se află pe locul trei: unul din cinci startup-uri apărute în regiunea balcanică în ultimii doi ani (21%) este grecesc, un procent care plasează țara în „nucleul” inovării regionale. În ciuda ratei mai mari de creare de startup-uri din România și Serbia, Grecia prezintă o dezvoltare mai mare în adâncime, adică un număr mai mic de companii, dar cu un grad mai mare de succes și de participare la acorduri de afaceri.

În ceea ce privește tranzacțiile de capital de risc (venture deals), Grecia apare ca unul dintre cei mai puternici trei jucători, cu un total de 168 de tranzacții pentru perioada 2022-2025, ceea ce înseamnă o pondere semnificativă din cele mai mari tranzacții din regiune și un interes investițional puternic pentru companii cu o prezență deja stabilă.

Conform datelor de cercetare Innotechnics, Grecia se remarcă în ceea ce privește volumul total și valoarea tranzacțiilor: în perioada 2022-2025, startup-urile autohtone au atras în total 700 de milioane de dolari, țara ocupând locul al doilea, după Croația (cu 883 de milioane de dolari). Urmează România, ale cărei startup-uri locale au atas atras doar 408 milioane de dolari, Bulgaria cu 346 de milioane de dolari și Serbia cu doar 95 de milioane de dolari.

Tranzacțiile Venture Capital: În scădere peste tot

Per total, Grecia, România și Bulgaria concentrează 82% din activitatea de investiții din Balcani, o performanță care arată că finanțarea prin capital de risc în Grecia nu mai este marginală, ci ferm integrată în viața de zi cu zi a afacerilor.

Exemplul companiei Spotawheel – așa cum arată studiul – este tipic pentru o nouă generație de companii grecești care atrag capital din fonduri europene și americane, plasând țara pe o traiectorie de scalare orientată spre extinderea în străinătate.

Finanțarea prin venture capital a înregistrat o creștere impresionantă în perioada 2020-2022, dar din 2022 până în 2025 activitatea a scăzut cu aproape o treime. Tranzacțiile au scăzut drastic, deoarece piața internațională se confruntă cu numeroase presiuni după pandemie, cu o creștere a ratelor dobânzilor și cu o scădere a fluxurilor globale de capital de risc.

Numărul total de tranzacții cu capital de risc din regiune a scăzut dramatic între 2022 și 2025: de la 244 în 2022 la doar 82 în 2025. Acest declin este un fenomen universal în întreaga regiune a Balcanilor.

Unicorni: Grecia în „elita” regiunii

Unul dintre cele mai puternice atuuri ale ecosistemului grecesc, conform datelor cercetării, este capacitatea sa de a produce unicorni, companii cu o evaluare de peste 1 miliard și, în principal, soonicorni, și anume companii care au potențialul de a se dezvolta în unicorni.

Conform datelor de la Unicorn economy DeepDive al Innotechnics, Grecia are deja doi unicorni și patru soonicorni în curs de dezvoltare. În total, regiunea găzduiește opt unicorni și 19 soonicorni. Această performanță plasează Grecia pe primul loc printre cele mai productive rezervoare de unicorni din Balcani, alături de Croația (doi unicorni) și România (doi unicorni), în timp ce la soonicorni se află înaintea României (doi) și Bulgariei (trei).

Prezența unor companii precum Viva Wallet, Blueground, Workable, Hellas Direct, Flexcar și TileDB demonstrează nu doar maturitate în afaceri, ci și internaționalizare, cultură de scalare și strategii de extindere în străinătate.

Startup-urile grecești sunt lideri în SaaS, FinTech, HealthTech și DeepTech, adică exact sectoarele pe care Innotechnics le evidențiază ca „alimentatoare” ale viitoarei economii unicorn.

Interes internațional

Cel mai interesant element este însă internaționalizarea startup-urilor balcanice. De la începutul anului 2024 până în al treilea trimestru al anului 2025, au fost atrase investiții în valoare de 643 de milioane de dolari din 37 de țări, cu participarea unor fonduri de top precum Andreessen Horowitz, Lightspeed și fonduri europene de creștere care „caută” companii DeepTech și de mobilitate.

ADN-ul startup-urilor balcanice are acum o identitate clară: 70% dintre startup-uri sunt SaaS B2B sau soluții enterprise, în timp ce DeepTech (IA, infrastructură, mobilitate) atrage cea mai mare parte a capitalului. Tehnologia de mobilitate absoarbe singură aproximativ 70% din valoarea investițiilor, FinTech și HealthTech rămân în top 3 sectoare, în timp ce CleanTech, PropTech și Blockchain cresc într-un ritm constant.

Innotechnics estimează că, deși perioada „boomului” s-a încheiat, regiunea balcanică intră într-o fază de maturitate stabilă, care ar putea oferi rezultate mai bune pe termen lung. Este de așteptat ca inteligența artificială să fie catalizatorul următorilor doi ani, în timp ce țările cu o bază puternică în SaaS și DeepTech — precum Grecia — par să aibă experiența potrivită pentru a juca un rol important.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu