România se confruntă cu limitări ale reţelei şi capacităţi administrative insuficiente în ceea ce priveşte energia regenerabilă, potrivit unui raport de specialitate

România a elaborat un cadru de lucru pentru zone de accelerare a energiei regenerabile (RAA), însă se confruntă cu limitări ale reţelei şi cu capacităţi administrative insuficiente, relevă un raport de specialitate lansat vineri de Energy Policy Group (EPG), transmite Agerpres.

Specialiştii EPG au analizat progresele autorităţilor din Bulgaria, Ungaria şi România în desemnarea Zonelor de Accelerare a Energiei Regenerabile (RAA), în conformitate cu Directiva Uniunii Europene privind energia regenerabilă (RED III). Astfel, documentul oferă atât recomandări comune, cât şi recomandări specifice fiecărei ţări, menite să sprijine implementarea eficientă a RAA.

Potrivit sursei citate, RAA sunt concepute pentru a concentra dezvoltarea energiei regenerabile în zone cu impact ecologic redus, facilitând proceduri de autorizare mai rapide şi, în acelaşi timp, protejând natura şi comunităţile locale. Astfel, acestea reprezintă un instrument esenţial pentru accelerarea tranziţiei către energia curată, în conformitate cu obiectivele climatice şi energetice ale Uniunii Europene pentru 2030.

Documentul oferă o analiză strategică a progreselor şi obstacolelor întâmpinate şi formulează recomandări concrete pentru Bulgaria, Ungaria şi România, menţionează sursa citată.

„Provocările identificate pentru o dezvoltare mai rapidă a energiei regenerabile în aceste ţări includ: Bulgaria, care a adoptat anumite modificări legislative, dar se confruntă cu fragmentarea instituţională şi lacune în materie de date, Ungaria, care deţine potenţial ridicat pentru energia regenerabilă, însă este împiedicată de standarde tehnice restrictive şi o guvernanţă fragmentată, şi România, care a elaborat un cadru de lucru pentru RAA, dar se confruntă în continuare cu limitări ale reţelei şi cu capacităţi administrative insuficiente. Pentru a aborda aceste provocări, consorţiul RENewLand recomandă acţiuni coordonate, printre care: consolidarea platformelor pentru părţile interesate, planificarea transparentă a teritoriului cu ajutorul instrumentelor GIS, prioritizarea terenurilor degradate, alinierea cu strategiile de reţea şi implicarea activă a comunităţilor locale”, susţin specialiştii EPG.

Conform documentului, tranziţia către energia regenerabilă în Bulgaria, Ungaria şi România reprezintă atât o necesitate de mediu, cât şi o oportunitate strategică.

„Cu o coordonare adecvată şi voinţă politică, aceste ţări pot transforma RAA într-un pilon central al unui viitor energetic mai rapid, echitabil şi durabil”, se menţionează în comunicat.

Acest document de poziţie regional sintetizează concluziile documentelor naţionale pregătite de partenerii consorţiului din Bulgaria, Ungaria şi România, oferind o bază solidă pentru acţiuni comune şi strategii eficiente, precizează sursa citată.

Proiectul RENewLand se desfăşoară în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 decembrie 2025 şi este implementat de către Energy Policy Group România, Centre for Energy Research din Ungaria, şi birourile WWF din România, Ungaria şi Bulgaria. Proiectul este cofinanţat de Iniţiativa Europeană pentru Climă – European Climate Initiative (EUKI).

Euki este un instrument de finanţare pentru proiecte de către Ministerul Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Siguranţa Nucleară (BMU).

EPG este un think-tank independent, non-profit, dedicat politicilor energetice şi climatice din România şi Uniunea Europeană. Înfiinţat în 2014, EPG funcţionează ca un institut de cercetare în domeniul politicilor publice, fiind finanţat în principal prin granturi competitive, organizaţii filantropice şi, într-o măsură limitată, proiecte din sectorul privat.