G4Media.ro

România riscă să piardă cursa schimbărilor tehnologice din cauza bugetelor scăzute pentru…

România riscă să piardă cursa schimbărilor tehnologice din cauza bugetelor scăzute pentru educație. Global, investiția în învățâmânt e mai rentabilă decât cea de pe piaţa de capital

Profitul obţinut de o persoană ca urmare a unui an suplimentar petrecut în şcoală este de 11.3% în România, cu mult peste cel generat de depozitele bancare şi chiar de piaţa de capital. La nivel global, atât guvernele, cât şi indivizii văd oportunitatea investiției în educație. Cheltuielile publice cu educaţia ca parte a PIB-ului unei ţări cresc. România însă nu o face şi riscă să piardă cursa schimbărilor tehnologice care modifică radical societățile și economiile din toată lumea.

Harry Patrinos. Foto: Banca Mondială

„Ţările care nu înţeleg această tendinţă şi nu acţionează ca atare vor rămâne în urmă şi vor pierde o oportunitate bună de investiţii”, spune pentru G4media.ro Harry Patrinos, unul dintre cei doi autori ai studiului Băncii Mondiale care analizează randamentul investițiilor în educație.

Ce a generat un profit mai mare în ultimii ani: educaţia sau piaţa de capital? Surprinzător, randamentele sunt apropiate, dar balanţa înclină în favoarea educaţiei. În România, profitul obţinut de o persoană ca urmare a unui an suplimentar petrecut în şcoală este de 11.3%, potrivit unui studiu publicat de Banca Mondială luna trecută. Deşi comparaţia nu este complet corectă, randamentul mediu anual pe piaţa de capital a fost de aproximativ 10% în ultimii cinci ani. Procentul este enorm dacă îl comparăm şi cu alte plasamente alternative precum depozitele în lei, unde dobânzile anuale nu depăşesc 1.5%.

Conceptul de randament al unei investiţii în educaţie este similar cu acela al oricărei alte afaceri. Este rezultatul costurilor şi beneficiilor investiţiei făcute în diferite momente şi este exprimat în procente anuale, ca acelea ale depozitelor. Mai exact, rata de profit aferentă educaţiei reprezintă valoarea veniturilor anuale obţinute suplimentar de o persoană ca urmare a educaţiei raportată la valoarea netă actuală a costurilor legate de educaţie. Ca investiţia să aibă sens, valoarea trebuie să fie pozitivă şi mai mare decât cea generată de investiţii alternative.

Potrivit studiului Băncii Mondiale, randamentul mediu al investiţiei în educaţie în Europa şi Asia Centrală este de 7,3%.

Tot mai multe companii iau în calcul estimarea profitului generat de educaţie deoarece îl corelează cu creşterea eficienţei, a capitalului şi a productivităţii. Teoretic, un angajat specializat creşte productivitatea firmei şi scade riscul companiei de a lucra cu cineva incapabil să înveţe lucruri noi. Criza forţei de muncă cu care se confruntă companiile pe piaţa românească de ceva timp arată că cererea pentru angajaţi specializaţi a depăşit cu mult capacitatea sistemului educaţional de a genera suficienţi absolvenţi de calitate.

Asistăm în acest moment la o „cursă între educaţie şi tehnologie”, arată studiul. Pe de o parte, numărul tot mai mare de absolvenţi a dus la scăderea veniturilor realizate de aceştia. Pe de alta, creşterea cererii pentru specialişti, ca urmare a schimbărilor tehnologice la care asistăm, a contrabalansat trendul. Tehnologia pare să câştige teren.

Din păcate, bugetul public alocat educației în România este, raportat la PIB, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar investițiile private, măsurate de Institutul Naţional de Statistică ca parte din coșul de cheltuieli al unei gospodării, sunt în zona 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor.

Bogdan Murgescu. Foto: Universitatea București

Cu alte cuvinte, nici statul român, nici o mare parte a societăţii, nu pun mare preţ pe ridicarea nivelului de educaţie. „Anii 2017 și 2018 au fost ani de dezinteres real pentru calitate. Riscul major este acela că are loc, vizibil cu ochiul liber, un proces de erodare a capitalului uman al României, erodare care este un handicap pentru competitivitatea economică a țării în următorii 10-20 de ani,” spune istoricul Bogdan Murgescu, fost preşedinte al Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS).

Din 2011 încoace, sumele alocate învăţământului au variat în jurul valorii de 3% din PIB şi nu există motive să credem că procentul va fi îmbunătăţit. Nu există date şi analize la nivel naţional legate de investiţiile individuale în educaţie, căci bazele de date ale Ministerului Educaţiei nu sunt compatibile cu cele referitoare la veniturile persoanelor active economic.

Per total, în ciuda avalanşei de noi absolvenţi pe piaţă, cererea pentru angajaţi specializaţi este şi mai mare. Ceea ce ar trebui să tragă un semnal serios de alarmă celor care decid ce buget să aloce educaţiei.

Foto: Pixabay.com

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Cine sa investeasca in educatie ? Veorica, Carmen, Rovana, Olguta, nea caisa ala de la educatie (ptiu ca i-am uitat numele) ? A, poate Liviu Dragnea, Nicolicea, Serban Iliescu, Florin Iordache. Sau poate Catalin Radulescu, Liviu Plesoianu, Mihai Busuioc sau nenea ala de pe la Vaslui de la CJ (na, ca si astuia i-am uitat numele). Simpla insiruire a numelor celor mai proeminente figuri din PSD, asociata educatiei, cercetarii, stiintei, e de natura sa te cutremure, sa-ti dea fiori reci pe sira spinarii. Dezastru national scrie mare pe noi toti cat ii mai avem pe astia in frunte .Nu-i vorba ca nici cu Falca, Marian Petrache sau alte lighioane asemanatoare de pe la PDL reciclat in PNL nu e mai bine

  2. Romania e in urma la atatea capitole incat e greu sa cuantifici cat de inapoiata e.

    Sau poate ca nu, poti sa spui simplu „la coada clasamentului” si e valabil in 95% din studii.

  3. 🙂 Nu ai cum sa pierzi o cursa in care nici nu te-ai inscris..asa ca e fake news

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.