România, pe podiumul inflației în UE: Vârf de 9,88% în septembrie, revenirea la normal este estimată în 2027

Cu aproape 10% inflație anuală, România are cea mai mare scumpire din Uniunea Europeană. Energia electrică a explodat cu 72% după eliminarea plafonării, iar majorările de taxe amplifică presiunea asupra gospodăriilor. Revenirea la normal este estimată să vină cel mai devreme la finalul lui 2026.

Inflația a depășit toate estimările

România a înregistrat în septembrie 2025 o inflație de 9,88-9,9%, cu aproape un punct procentual peste ce anticipase Banca Națională în august. Guvernatorul Mugur Isărescu vorbise despre o „cocoașă” de maxim 9,7%, dar realitatea s-a dovedit mai dură. În octombrie, inflația a scăzut marginal la 9,8%, dar România rămâne pe primul loc în UE la scumpiri – inflația de 9,8% este de patru ori mai mare decât cea din Germania și de zece ori mai mare decât cea din Franța, în timp ce media UE s-a oprit la 2,4%.

Problema nu ține doar de energie sau alimente. Scumpirile s-au răspândit în toată economia: mărfurile nealimentare au crescut cu 11%, serviciile cu 10,4%, iar alimentele cu 7,9%. Inflația de bază – care exclude produsele volatile – a ajuns la 8,1%, cu un punct peste estimări, și nu dă semne că s-ar potoli.

Energia electrică – lovitura cea mai mare

Cel mai dur șoc l-au primit românii de la facturile de energie. După ce s-a renunțat la plafonarea prețurilor la 30 iunie 2025, electricitatea s-a scumpit progresiv: cu 63% în iulie, 69% în septembrie și 72% în octombrie față de aceeași lună a anului trecut.

Practic, o familie care plătea 200-250 lei pe lună a ajuns să plătească 400–500 lei. Pentru mulți, energia a devenit a doua cheltuială lunară după chirie. Problema nu s-a oprit aici: companiile și-au majorat prețurile la produse și servicii pentru a compensa costurile mai mari cu energia, declanșând o spirală de scumpiri în toată economia.

Taxele mai mari și-au spus cuvântul

În august 2025, guvernul a crescut TVA-ul în cadrul programului de reducere a deficitului bugetar: de la 5% și 9% la o cotă redusă unificată de 11% (aplicabilă alimentelor, medicamentelor, cărților, serviciilor HoReCa) și de la 19% la 21% pentru restul bunurilor și serviciilor. La acestea s-au adăugat accize mai mari. În total, măsurile fiscale au contribuit cu 2 puncte procentuale la inflația totală – aproximativ o cincime din scumpire vine direct din taxe.

Paradoxul este că, deși mulți angajați au primit măriri de salarii, puterea lor de cumpărare a scăzut. În august 2025, salariul real – adică ce poți cumpăra efectiv cu banii – a scăzut cu 5% față de august 2024. Pentru pensionari și angajații din sectorul public, ale căror venituri au fost înghețate, inflația de 9,8% înseamnă o pierdere reală de aproape 10% din puterea de cumpărare.

Vremea rea a înrăutățit situația

Pe deasupra problemelor economice, vremea extremă din 2025 a devastat recoltele. Ninsori în aprilie, ploi abundente în mai și secetă în iunie au făcut ca fructele să se scumpească cu 32%, iar legumele cu peste 20%. Fenomenele meteorologice au lovit întreaga Europă, așa că nici importurile nu au putut compensa lipsurile de pe piața locală.

Când se termină criza?

După vârful din septembrie, inflația ar trebui să înceapă să scadă treptat. Banca Națională estimează că la finalul lui 2026 inflația va ajunge la 3%, aproape de ținta oficială de 2,5%. Abia în prima jumătate a lui 2027 inflația ar trebui să intre în parametrii normali, la 2,7%.

Cu alte cuvinte, românii mai au de îndurat aproape doi ani de scumpiri mari înainte de revenirea la normalitate. Dar acest scenariu funcționează doar dacă lucrurile merg conform planului.

Ce poate merge prost?

Lista de riscuri este lungă. Prețurile la gaze pot crește din nou după ce expiră protecțiile actuale. Presiunile politice pentru măriri de pensii și salarii în an electoral pot întârzia scăderea inflației. Războiul din Ucraina menține prețurile la energie volatile. Dacă oamenii și companiile se obișnuiesc cu inflația mare și încep să o includă în planuri, devine și mai greu de redus.

De ce Banca Națională menține dobânzile mari

Banca Națională a păstrat dobânda de referință la 6,5%, o poziție restrictivă menită să tempereze scumpirile. Deși dobânzile mari limitează consumul și investițiile, încetinind economia, reducerea lor acum ar trimite semnalul greșit și ar putea accelera inflația și mai mult. Această politică va rămâne, probabil, până în vara lui 2026.

Există și vești bune

România are acces la 37-40 miliarde euro din fondurile europene de relansare post-pandemie. Dacă acești bani sunt folosiți corect, pot compensa o mare parte din efectele negative ale reducerii cheltuielilor bugetare și pot susține investițiile în economie.

De asemenea, măsurile de consolidare fiscală au recâștigat încrederea investitorilor internaționali. Împrumuturile făcute recent de guvern au fost suprasubscrise, iar costurile de finanțare au scăzut semnificativ – o economie de 70 de milioane euro pe o singură emisiune de obligațiuni.

România trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani. Vârful de 9,88% al inflației, din septembrie, a depășit toate așteptările și arată că presiunile vin atât din politicile economice interne, cât și din factori externi precum energia și vremea.

Revenirea la stabilitate este posibilă în 2026-2027, dar doar dacă guvernul rezistă tentațiilor de cheltuieli electorale, dacă fondurile europene sunt absorbite eficient și dacă Banca Națională își menține fermitatea. Pentru românul de rând, următorul an și jumătate înseamnă scumpiri continue și erodarea puterii de cumpărare – o perioadă care cere prudență financiară și adaptare la noua realitate economică, dar și orientarea către investiții care pot conserva sau chiar crește valoarea economiilor. În perioade de inflație ridicată, plasamentele bine alese oferă o protecție superioară față de simpla păstrare a banilor în conturi curente. Diversificarea portofoliului poate reduce riscurile și poate transforma volatilitatea în oportunități pe termen lung.