România depășește media UE la capitolul discriminare resimțită de străini

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România se situează peste media Uniunii Europene atunci când vine vorba despre discriminarea resimțită în spațiile publice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat și citate de Mediafax. Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare. Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.

Reamintim că în România au avut loc mai multe incidente rasiste îndreptate împotriva migranților care lucrează în țară. Un caz celebru de agresiune a avut ca țintă un livrator Glovo, eveniment apărut imediat după ce liderul partidului extremist AUR Dan Tănasă a instigat public împotriva muncitorilor străini.

În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări raportează experiențe discriminatoare de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.

Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.

În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene (de tip sondaj), unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.

La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință. În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.

Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit ratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).

Privind la țările din jur, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.

Dincolo de cifre, raportul Eurostat constată că în majoritatea statelor europene, oamenii născuți într-o altă țară spun mai des că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. Situându-se peste media europeană la acest capitol, România nu face excepție.

(sursa: Mediafax)