„Roboții nu sângerează”: pentru prima dată, roboți umanoizi americani sunt testați pe frontul ucrainean

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Într-un război din ce în ce mai tehnologizat, conflictul ruso-ucrainean a primit primii săi roboți umanoizi. „Phantom MK-1”, concepuți de start-up-ul american Foundation Robotics, au fost trimiși pe prima linie pentru misiuni de recunoaștere, cu scopul de a le testa performanțele în condiții reale de luptă, scrie BFM TV.

La sfârșitul anului 2025, o poveste venită de pe frontul ucrainean a impresionat în mod deosebit observatorii. Armata ucraineană a relatat o operațiune care ar fi „marcat istoria militară”: desfășurarea unei drone terestre înarmate cu o mitralieră, capabilă să mențină singură o poziție pe prima linie timp de aproape șase săptămâni. Potrivit Atlantic Council, acest vehicul terestru fără pilot (UGV), telecomandat, ar fi desfășurat o misiune de luptă de 45 de zile în estul Ucrainei, cu operațiuni de întreținere și reîncărcare la fiecare 48 de ore.

„Doar sistemul UGV era prezent pe poziție”, a explicat Mykola Zinkevych, din cadrul celui de-al treilea corp de armată ucrainean, înainte de a adăuga: „Acesta era principiul fundamental. Roboții nu sângerează.”

Această desfășurare reușită ilustrează potențialul crescând al unei armate robotizate, în timp ce Ucraina se confruntă cu o penurie oameni, la aproape patru ani de la începutul invaziei rusești la scară largă. Sistemele robotizate se află acum în centrul strategiei militare ucrainene. Ministerul Apărării afirmă chiar că și-a depășit deja obiectivele de livrare a UGV-urilor pentru 2025 și intenționează să accelereze desfășurarea acestora.

Dar asta nu este tot. Pentru prima dată pe un câmp de luptă, forțele de la Kiev se pregătesc să desfășoare adevărați roboți soldați umanoizi. Site-ul specializat Interesting Engineering raportează că două dintre aceste mașini au fost deja livrate Ucrainei pentru o evaluare în condiții reale, marcând o nouă etapă în evoluția sistemelor de luptă robotizate. Roboții umanoizi Phantom MK-1, concepuți de start-up-ul american Foundation Robotics, au fost astfel trimiși în februarie, potrivit companiei.

enjoyed hosting @CNET at @foundation_robo SF office. We discuss defense usecases, teleop, RL locomotion and more pic.twitter.com/LdTOx5tQRh

— Sankaet (@sankaet) October 15, 2025

Roboți și drone în prima linie

Concret, acest umanoid măsoară aproximativ 1,75 metri, cântărește între 79 și 82 kg și este conceput pentru a interveni în misiuni cu risc ridicat, precum recunoașterea, deminarea sau diverse operațiuni terestre. Potrivit Futurism, aceste mașini au fost desfășurate în prima linie pentru misiuni de recunoaștere, cu scopul de a le evalua eficiența în situații de luptă.

Prezentat în octombrie 2025 ca un proiect conceput pentru uz militar, Phantom MK-1 ar putea, în cele din urmă, să înlocuiască soldații în sarcinile cele mai periculoase. Cofondatorul său, Mike LeBlanc, a explicat revistei Time că platforma este astfel concepută pentru a utiliza diferite sisteme de arme. Deja testat în industrie, robotul găsește în Ucraina… un laborator în mărime naturală.

De la invazia rusă din februarie 2022, inovația tehnologică a devenit un pilon central al apărării ucrainene. Încă din primele luni, forțele de la Kiev au folosit drone comerciale ieftine pentru recunoaștere, înainte de a le adapta pentru transportul de explozivi. În doar câțiva ani, Ucraina a dezvoltat astfel o industrie națională capabilă să producă milioane de drone și să se adapteze rapid la nevoile câmpului de luptă.

Această dinamică s-a extins și pe mare, unde dronele navale au permis lovirea mai multor nave ruse, obligând Moscova să-și repoziționeze o parte din flotă în afara Crimeei. Luni, 15 decembrie, forțele ucrainene au revendicat o operațiune spectaculoasă în Marea Neagră: „dronele subacvatice Sea Baby au aruncat în aer un submarin rus”, au anunțat serviciile de securitate ucrainene pe Telegram.

Nava, ancorată în portul Novorossiisk, ar fi suferit „daune critice” și ar fi fost „scoasă din funcțiune”. Ținta presupusă este un submarin din clasa Varshavyanka, cunoscut sub denumirea NATO „Kilo”, un aparat de atac convențional cu propulsie diesel-electrică, în serviciu din anii 1980.

Întrebări etice majore

Începând din 2023, dronele au dominat în mare măsură câmpul de luptă, făcând deplasările terestre extrem de riscante în apropierea frontului. Ucraina a accelerat atunci dezvoltarea dronelor terestre pentru misiuni logistice, precum aprovizionarea sau evacuarea răniților. În fața intensificării atacurilor rusești, în special cu drone cu fibră optică care perturbau liniile din spate, aceste vehicule fără pilot au devenit esențiale pentru menținerea operațiunilor și limitarea pierderilor umane.

„Dezvoltarea și desfășurarea pe scară largă a sistemelor robotizate terestre fac parte dintr-o abordare sistematică și centrată pe om, axată pe protecția personalului”, a declarat primul viceprim-ministru și fostul ministru al apărării ucrainean, Denys Shmyhal.

Dronele terestre telecomandate prezintă numeroase avantaje tactice. Mai puțin vulnerabile la bruiajul electronic decât dronele aeriene și mult mai discrete decât camioanele sau vehiculele clasice, acestea au devenit instrumente esențiale pentru armata ucraineană. În noiembrie 2025, BBC raporta că până la 90% din aprovizionări destinate pozițiilor de pe linia frontului din jurul orașului Pokrovsk erau asigurate de aceste vehicule terestre fără pilot (UGV).

În general, revenind la Phantom MK-1, roboții umanoizi ar trebui probabil să apară mai „masiv” pe fronturi în următoarele luni. Acest lucru ridică însă întrebări etice majore: vor putea ucide fără supraveghere umană? A livra material este una, dar a lua vieți este cu totul altceva.