RFI: Masacrul de la Odessa după 80 de ani – o crimă de proporții a armatei române, prea puțin cercetată în comparație cu crimele naziștilor

În perioada 22 – 25 octombrie 1941 armata română a masacrat zeci de mii de evrei la Odessa în semn de represalii pentru aruncarea în aer a cartierului general al diviziei a 10-a după retragerea sovieticilor. Această crimă este mai puțin cunoscută decât alte atrocități similare comise de naziști în războiul din URSS, potrivit unei analize RFI România.

La cucerirea Odessei pe 16 octombrie 1941 după un asalt de peste două luni armata română a găsit în oraș aproape 90.000 de evrei, un număr ceva mai mare reușind să se evacueze cu sovieticii.

“La început a urmat o perioadă de violență haotică, dezorganizată, când militarii intrau în apartamente, luau toate obiectele de valoare, violau, ucideau și toate acestea se făceau sub pretextul perchezițiilor și căutării de partizani. Aproape concomitent a fost înființat un ghettou în clădirea unei foste pușcării locale” spune istoricul Vladimir Solonari, profesor la Universitatea Floridei Centrale.

Potrivit documentelor militare românești în acel ghettou au fost adunați aproape 18.000 de evrei. Peste doar câteva zile, pe 22 octombrie a avut loc o explozie în urma căreia a fost aruncat în aer cartierul general al Diviziei 10 infanterie.

“A fost un atac legitim pentru că ei au minat clădirea înainte de a evacua orașul, era vorba de fostul sediul al NKVD-ului, deci al poliției secrete sovietice și care a fost minat încă în vara anului 1941 de către trupele armatei de litoral, deci de generalul Krenov.

Nici măcar NKVD-ul nu a știut de faptul că aceasta clădire este minată. Explozibilul a fost ascuns foarte bine în subsolul clădirii, peste două tone de explozibil, racordat la un emițător radio.

Momentul în care la Sevastopol s-a primit de la șeful unuia dintre detașamentele de partizani, maiorul Badaev, conspirativ de fapt Vladiv Alexandru și Molosov, căpitan NKVD, a trimis un mesaj prin care spunea că această în clădire are loc o consfătuire a Comandamentului militar român, generalul Krenov a decis ca acest emițător radio să fie activat prin trimiterea unui mesaj și clădirea a explodat.

Deci este o acțiune subversivă, dar până la urmă legitimă pentru că și germanii au făcut așa ceva, și românii au făcut așa ceva.”, explică istoricul militar Ottmar Trașcă de la Institutul George Barițiu al Academiei Române de la Cluj. (Sursa foto: historycollection.com)

Citește tot articolul pe RFI România