Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Revoluția inteligenței artificiale (IA) avansează rapid… dar ar putea ea să-i copleșească pe unii dintre pionieri, cum ar fi de exemplu OpenAI? Semnele care arată că inteligenţa artificială este destinată să ne modeleze era sunt din ce în ce mai multe. În America, există o creștere a numărului de înscrieri la programele de IA, iar tinerii fac deja pariu că o astfel de formare va reprezenta un avantaj pe piața muncii. Un alt efect secundar este cererea de forță de muncă calificată în sectorul construcțiilor, datorată numeroaselor șantiere de construcții în curs, sau care vor fi deschise în curând, dedicate construirii centrelor de date care alimentează IA, scrie Il Corriere della Sera, citat de Radar Radio România.
Chiar și recenta schimbare „moderată” a Uniunii Europene în două domenii cruciale – reglementările digitale și de mediu – încearcă să abordeze două cauze structurale ale decalajului acumulat de continent: reglementările excesive și costul exorbitant al energiei electrice care au contribuit la încetinirea dezvoltării IA.
În mijlocul acestui vortex pozitiv, soseşte un semnal de alarmă din partea unuia dintre pionieri. Sam Altman a declarat „cod roșu” în compania sa OpenAI, cea care a creat ChatGPT. În lexicul intern al companiei, acest lucru înseamnă că totul se oprește, iar toată energia este deviată către o singură misiune: relansarea ChatGPT, aceasta fiind cea mai recentă confirmare a presiunii care afectează conducerea companiei care a inventat cel mai faimos chatbot din lume. Iar presiunea are un nume: Google.
Gigantul din Mountain View (Silicon Valley), care găzduiește Googleplex, a dezvăluit recent o nouă versiune a modelului său Gemini, care, în testele de performanțele din industrie, depășește OpenAI. Acest lucru a fost suficient pentru a propulsa în sus acțiunile Alphabet-Google și pentru a demonstra că decalajul dintre cele două companii nu mai este de netrecut. Google este premiat şi cu un succes masiv: utilizatorii activi lunar ai produselor sale bazate pe Gemini au crescut de la 450 de milioane în iulie la 650 de milioane în octombrie. La toate acestea se adaugă succesul generatorului de imagini „Nano Banana”, lansat în august, care a adus noi utilizatori.
Pe un alt front, Anthropic – un startup fondat de foști cercetători OpenAI – devine alegerea preferată a companiilor mari care caută o inteligență artificială mai precaută și controlată. OpenAI este înconjurat din toate părțile de concurenți credibili.
Toate acestea se întâmplă în timp ce ChatGPT dă semne de oboseală. Modelul GPT-5, lansat în august, a fost primit cu un entuziasm moderat: mulți utilizatori au remarcat un ton mai rece, mai puține răspunsuri spontane și dificultăți neașteptate în faţa unor întrebări simple de matematică sau geografie. OpenAI a încercat să corecteze cursul în noiembrie, făcând modelul ceva mai „cald” și mai ascultător la instrucțiuni, însă impresia conform căreia concurența devine din ce în ce mai bună s-a răspândit rapid.
De aici și anunțul de „cod roşu”. Potrivit Wall Street Journal, OpenAI va suspenda alte proiecte – de la publicitate, la agenți de sănătate și cumpărături, până la un asistent personal numit Pulse – și se va concentra în întregime pe îmbunătățirea chatbot-ului. Scopul fiind o viteză şi o fiabilitate mai mare, și o capacitate mai bună de personalizare a răspunsurilor.
Faza este delicată şi din punct de vedere financiar. Decalajul față de Google este terifiant, având în vedere capacitatea gigantului Alphabet de a-și autofinanța din venituri investițiile în inteligență artificială Pe de altă parte, OpenAI consumă capital într-un ritm pe care niciun startup nu și-l poate permite prea mult timp și nu este încă profitabilă. Compania trebuie să investească sume enorme în centre de date – sute de miliarde în următorii ani – și a estimat în planurile sale interne că doar ajungând la venituri anuale de 200 de miliarde de euro va putea atinge în 2030 pragul de rentabilitate.
Cifre care evidențiază dependența sa de un ecosistem financiar și tehnologic mult mai mare: Microsoft ca principal investitor și furnizor de infrastructură cloud, Nvidia, ca producător al GPU-urilor esențiale pentru antrenarea modelelor, și Oracle, ca coloană vertebrală logistică pentru extinderea centrelor de date. Soarta OpenAI este împletită cu cea a acestor giganți. O încetinire i-ar afecta și pe ei; în același timp, fără acest ecosistem, nu poate continua să crească.
În fundal, mai există o altă tensiune nerezolvată: cea dintre siguranță și implicare. OpenAI își dorește un chatbot mai precaut, capabil să evite erorile, „halucinațiile” și improvizațiile, dar în același timp trebuie să rămână viu și capabil să surprindă. Este un echilibru dificil, iar GPT-5 i-a expus limitele. „Codul roșu” este şi o încercare de a rezolva această contradicție, redând ChatGPT o vioiciune pe care mulți utilizatori începuseră să o rateze. Supremația sa nu îl ajută. Istoria tehnologiei ne învață că învingătorul nu este cel care ajunge primul, ci cel care continuă să accelereze atunci când alții încetinesc. „Codul roșu” este o invitaţie presantă de a nu pierde acel ritm.
Perspectivele unei crize la o companie emblematică precum OpenAI ar putea contribui la relansarea pariurilor privind „explozia bulei”. Însă aceasta este o dezbatere secundară, care ne distrage atenția de la miezul revoluției în desfășurare. Bulele speculative și prăbușirile ulterioare sunt fenomene financiare care însoțesc, punctează și uneori perturbă fenomenele subiacente din economia reală. Prima revoluție a internetului a cunoscut cel puțin o prăbușire majoră, cea a Nasdaq din martie 2000, care a eliminat companii extrem de supraevaluate, ale căror afaceri erau inconsistente. Însă revoluția digitală a continuat iar acum, la un sfert de secol după prăbușirea bursei, pare a fi un episod minor.