G4Media.ro

Retrospectivă Reuters: Ce previziuni nu s-au mai întâmplat în 2022/ Cucerirea Kievului,…

sursa foto: Pixabay

Retrospectivă Reuters: Ce previziuni nu s-au mai întâmplat în 2022/ Cucerirea Kievului, valul roșu republican, reprimarea protestelor din Iran, printre secvențele care nu s-au adeverit

Uneori, ceea ce NU se întâmplă este ceea ce contează cel mai mult, scrie Reuters într-o retrospectivă a evenimentelor din 2022, transmite News.ro.

Asaltul asupra Kievului

În seara zilei de 25 februarie a acestui an, la o zi după ce tancurile ruseşti au intrat în Ucraina în cel mai mare atac militar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, trupele Moscovei au ajuns la periferia Kievului. În timp ce focuri de artilerie îndepărtate răsunau peste capitală, Ministerul ucrainean al Apărării i-a îndemnat pe locuitori să facă bombe incendiare pentru a-i respinge pe invadatori. Preşedintele Volodimir Zelenski s-a filmat pe străzile oraşului, jurând să apere independenţa ţării sale. „În această seară, ei vor lansa un asalt. Cu toţii trebuie să înţelegem ce ne aşteaptă. Trebuie să rezistăm în această noapte”, a declarat Zelenski.

Asaltul nu a avut însă loc niciodată, iar după 10 luni, „operaţiunea militară specială” a Moscovei este împotmolită. În unele locuri, Rusia bate chiar în retragere. Mulţi la Moscova se aşteptau ca armata rusă obţină o victorie facilă, să înlăture guvernul Zelenski şi să instaleze un regim favorabil Rusiei.

Cu siguranţă, forţele ruseşti continuă să controleze întinderi vaste din estul şi sudul Ucrainei, iar cel puţin 40.000 de civili au fost ucişi şi 14 milioane de persoane au fost strămutate în conflictul de ce riscă să devină unul de durată. Dar forţele ucrainene, întărite cu armament occidental în valoare de miliarde de dolari, s-au dovedit în mod frecvent mai inteligente şi mai eficiente decât ruşii, care, în plus, erau lipsiţi de moral.

Valul roșu republican

O poveste similară s-a petrecut în Statele Unite, unde republicanii şi unii experţi preziceau un „val roşu” în alegerile de la mijlocul mandatului prezidenţial. Partidul Republican a câştigat controlul Camerei Reprezentanţilor, dar victoria a fost slabă, cu o majoritate la o diferenţă de mai puţin de 10 locuri. Partidul nu numai că nu a reuşit să recupereze Senatul, dar a pierdut mai multe curse pentru postul de guvernator. Democraţii au triumfat în toate cele trei competiţii pentru funcţia de secretar de stat în statele din zona de luptă pentru prezidenţiale, unde rivalii lor republicani au negat legitimitatea alegerilor din 2020. Alegerile de la mijlocul mandatului prezidenţial aduc de obicei o sancţionare puternică partidului preşedintelui în exerciţiu. De data aceasta, a fost un răspuns moale.

Creșterea ratelor dobânzilor

În economie, majoritatea marilor bănci centrale din lume au aşteptat până în martie pentru a începe să crească ratele dobânzilor. Banca Centrală Europeană nu a acţionat până în iulie. Experţii monetari s-au plâns că întârzierea a permis creşterea inflaţiei. Se va dovedi acest lucru costisitor pe termen lung? Poate Fed-ul să ţină economia americană departe de recesiune? Răspunsurile vor deveni mai clare în 2023. Există semne timpurii că inflaţia s-ar putea să fi atins deja un vârf în unele economii, dar creşterea economică rămâne afectată. În câteva ţări – de pildă, Marea Britanie – perspectivele rămân sumbre.

Reducerea rapidă a emisiilor pentru protejarea climei

În cadrul discuţiilor ONU privind clima organizate în Egipt, ţările au convenit să creeze un fond pentru a ajuta naţiunile sărace ameninţate de dezastrele climatice, dar nu au reuşit să convină asupra unor planuri de reducere mai rapidă a emisiilor. Între timp, valurile de căldură record din China, inundaţiile din Pakistan şi Europa şi prăbuşirile gheţarilor din India, Italia şi Chile au reamintit cât de repede se schimbă clima planetei noastre.

Protestele din Iran

Acesta a fost, de asemenea, anul în care protestele au explodat în Iran după moartea Mahsei Amini, tânăra în vârstă de 22 de ani care a fost arestată pentru că purta un acoperământ pentru cap „necorespunzător”. Martorii oculari au declarat că aceasta a fost bătută, deşi autorităţile iraniene neagă acest lucru. Protestele, conduse în principal de femei, s-au răspândit în toată ţara şi în toate clasele sociale. Cu cât vor continua mai mult timp, cu atât vor reprezenta o ameninţare mai mare pentru revoluţia islamică instalată de 43 de ani.

Ce s-a mai întâmplat în 2022?

Dolarul american a crescut vertiginos, criptomonedele au făcut implozie, iar Elon Musk a cumpărat Twitter (pe care a zguduit-o atât de mult, încât ameninţă să se destrame).

A fost anul în care America Latină a făcut un salt spre stânga. A avut loc, în sfârşit, o încetare a focului în războiul civil din Etiopia, iar Coreea de Nord a tras rachetă după rachetă. Şi a fost anul în care Marea Britanie a pierdut o regină, a câştigat un rege şi a văzut trei prim-miniştri succedându-se în Downing Street.

În cele din urmă, o mare parte a lumii a ieşit din pandemia de COVID, cel puţin din punct de vedere social, dacă nu în termeni epidemiologici. Marea excepţie a fost China, a cărei politică „zero-COVID” a stârnit proteste şi tulburări în ultimele săptămâni. În octombrie, la Congresul Partidului Comunist din această ţară, care a avut loc de două ori pe parcursul a zece ani, preşedintele Xi Jinping şi-a întărit controlul asupra puterii şi a câştigat un al treilea mandat, o ruptură cu tradiţia recentă a partidului, care a avut preşedinţi ce îndeplineau doar două mandate. Ar putea Zero-COVID să zdruncine această stare de fapt?

sursa: News.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

1 comentariu

  1. Nu am ramas sterili 3 generatii!
    Nu au crapat toti vaccinatii! (Cu cateva exceptii de boli cronice + vaxx. Clar vaxx-ul a fost fatal!)